Istoria s-a scris la Pontul Euxin

Dobrogea și poveștile trecutului

1369

Articole de la același autor

Tărâm binecuvântat cu peisaje de-ți taie respirația, Dobrogea are o istorie de peste două mii de ani și vestigii ce-i stau mărturie la tot pasul. Cetăți, monumente, ziduri sunt împrăștiate de-a lungul și de-al latul, Dobrogei, de strajă malurilor Dunării, depănând în liniștea serilor povești numai de ele știute.


Orice evadare în ținuturile Dobrogei este o lecție de istorie. Din păcate, prea puțini dintre noi ne purtăm pașii spre a descoperi secretele strămoșilor noștri și chiar mai puțini spre a le cinsti memoria.


Între apele dulci ale Dunării și valurile sărate ale Mării Negre se ridică, din loc în loc, cetăți vechi de mii de ani. Cea mai cunoscută dintre ele este Cetatea Histria, fiind cunoscută și drept cea mai veche așezare de pe teritoriul țării noastre. Amplasată pe malul Lacului Sinoe, Histria a fost prima colonie greacă de pe țărmul de vest al Mării Negre și face parte din rezervația naturală biologică Delta Dunării, zonă protejată și îndelung cercetată de biologi și de specialiști în domeniul protecției mediului. Din Constanța, se poate ajunge la cetate pe două căi, spre Năvodari, Corbu, Săcele, Histria, sau Ovidiu, Cogealac, Nuntași, Histria.


Cetatea Histria și Tropaeum Traiani, în județul Constanța


Cetatea a fost întemeiată în anul 657 î. Hr. de către coloniștii greci din Milet (Asia Mică), ca port la Marea Neagră. Deși s-a dezvoltat mult timp de 1.300 de ani, a fost abandonată după colmatarea vechiului golf al Mării Negre, laguna Razelm – Sinoe de astăzi. Deși cercetările se fac de mai bine de 60 de ani, arheologii mai au mult de săpat și permanent găsesc artefacte noi. Pe lângă zidurile vechii cetăți, poți vizita și Muzeul de Arheologie, unde vei descoperi o colecție impresionantă de basoreliefuri, amfore și altare vechi de peste 2.000 de ani. Tot acolo este și o parte din fațada de marmură a templului închinat Marelui Zeu. 


Cetatea mai adăpostește și ruine ale templelor grecești, locuințe, străzi pavate, bazilici creștine, templul Afroditei, templul lui Zeus, dar și vestigii ale vieții din acele vremuri, cu locuințe bine conservate, piațeta și chiar rețeaua stradală și conductele de canalizare de pe vremea romanilor.


Tot de la Constanța, dacă o luăm la vest și trecem de Murfatlar, Ciocârlia, Cobadin, într-o zonă împădurită de coline, ajungem la monumentul triumfal Tropaeum Traiani și cetatea antică de la Adamclisi. Istoricii spun că a fost ridicat în anii 106 - 109, pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor, însă mai sunt păreri care consideră că monumentul nu are origine romană.


Îmbrăcat în blocuri de piatră, pe care sunt sculptate în basorelief scene din timpul luptelor cu geto-dacii, edificiul este impunător ca mărime și înălțime. Tot aici se află și părți din mauzoleul roman și altarul antic pe al cărui ziduri sunt scrise numele a aproape 3.800 de soldați romani, căzuți, se pare în lupta de la Adamclisi.


Tot în vest, dar ceva mai la nord, pe malul Dunării, se află și cetatea Troesmis, o cetate getică, din care azi mai sunt doar câteva ruine. Situl cuprinde Cetatea de est, din secolul al cincilea, și Cetatea de vest, din aceeași perioadă. În interiorul Cetății de est sunt două bazilici și zidurile mai multor edificii. Troesmis a fost pe tot parcursul existenței sale un important punct strategic și apare menționată în principalele izvoare geografice, uneori ca sediu al legiunilor romane.


Tot pe malul Dunării este și cetatea romano-bizantină Carsium, ridicată, cel mai probabil, peste o fortificație getică, în a doua jumătate a secolului I p.Hr. Despre ea se spune că a fost întărită de împăratul Traian, deși numele ar avea origine tracică și este legat de aspectul stâncos al locurilor.


Fortificații oglindite în Dunăre


În apropierea Dunării se află și Dinogeția romană, o cetate mai mică, supranumită "Bisericuța", refăcută, cel mai probabil, în timpul lui Dioclețian. În secolul al patrulea, au fost înălțate în interiorul cetății mai multe contrucții, dintre care au fost dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului "praetorium", ale unui basilici, ale casei unui aristocrat, iar, în exterior, în marginea gârlei, ruinele unor terme.


Oglindându-se în Dunăre găsim și cetatea Capidava, între Hârșova și Cernavodă. Fortificația este una dintre cele mai mari, are ziduri groase de peste doi metri și înalte de cinci – șase metri, cu turnuri de peste 10 metri. Cetatea face parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. Masivul stâncos din apropierea ei prezenta un avantaj din punct de vedere strategic, oferind un șant natural și vizibilitate mare. Tocmai de aceea, în epoca romană, a fost instalată aici o stațiune militară și a fost dezvoltat un centru civil.


Cetatea de sub orașul Constanța


Nu putem să părăsim județul Constanța, pentru a merge către Tulcea, fără să menționăm Cetatea Tomisului, situată pe teritoriului municipiului Constanța. Practic, întreaga Peninsulă, după descoperirile ultimilor ani, este ocupată, imediat sub stratul orașului modern, de o multitudine de monumente. 


Straturile de cultură materială antice se succes de sub caldarâmul modern în ordinea: bizantin, roman, elenistic, grec antic și grec arhaic, în care apare și material băștinaș din prima epocă a fierului. 


Ansamblul este format din numeroase ziduri, bazilici, Edificiul roman cu mozaic, amfiteatru, locuirea citadină Tomis, zidul de incintă al cetății Tomis, apeducte și galerii, turn de apărare și Therme. Toate sunt împrăștiate prin tot orașul, însă cu preponderență se regăsesc în Peninsulă. Până în prezent, ultimele cercetări au determinat aici acropola orașului antic, agora, cartierul atelierelor, necropola elenistică deasupra căreia se află zidul nou al epocii romane și necropolele romane și bizantine, numeroase străzi, canalizări, temple și locuințe. 


Multe din aceste vestigii sunt vizibile pe străzi, altele, descoperite, au fost marcate și acoperite la loc, dar și mai multe sunt în continuare ascunse și probabil că vor mai trece mulți ani până când vor ieși la suprafață. 


Monumente militare strategice, în județul Tulcea


Dincolo de granițele județului Constanța, în Tulcea, istoria dobrogeană își continuă dăinuirea. Până la Enisala, cea mai cunoscută cetate din zonă, nu ezitați să faceți o vizită Cetatea Ibida, de lângă comuna Slava Rusă. Este puțin menționată, dar este la fel de spectaculoasă ca și Argamum, Noviodunum sau Halmyris.


Argamum, amplasată în comuna Jurilovca, pe malul Lacului Razim, este de origine greco-romană, fiind făurită de coloniștii greci sosiți pe aceste meleaguri din Asia Mică, la jumătatea secolului VII. În prezent, ea se identifică în peisajul apropiat dominând doar prin prezența unor ruine și a câtorva elemente componente, precum poarta, zidul de apărare, câteva străzi, basilici paleocreștine sau valuri de pământ.


De aici au fost scoase la iveală vestigii unicat, monede folosite la schimb, vârfuri de săgeată confecționate din bronz, lingouri de bronz sau delfinași olbieni.


Tot în Tulcea este menționată și Cetatea Noviodunum, chiar lângă o așezare dacică numită Genucla. În anul 514 î. Hr., Darius cel Mare a purtat în această zonă o bătălie decisivă împotriva sciților. Mai târziu, orașul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos și, ulterior, a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre.


Iar, dacă tot ați ajuns în zonă, pe drumul către Tulcea, până la Babadag, abateți-vă de la drum către Enisala și nu veți regreta. Cocoțată pe un deal stâncos, cetatea este un monument de arhitectură militară, destinat supravegherii traficului naval, ridicat în Evul Mediu. A avut o istorie zbuciumată, pentru că a fost cea mai comercială "genoveză" de la sfârșitul secolului al XIII-lea, ulterior a fost inclusă în sistemul defensiv al Țării Românești, iar mai apoi a fost transformată în garnizoană a Imperiului Otoman.


În timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite monede bizantine, tătărești, moldovene, muntene, dar și turcești, lucru care atestă atât rolul militar, cât și politic al cetății. Zidurile de incintă, bastioanele și turnurile cetății, unele parțial conservate și restaurante, se văd și astăzi, având o înălțime de 5 – 10 metri. Bastionul porții principale este spectaculos, fiind de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în Evul Mediu și utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică, dar și din Țările Române.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3981 secunde