€ 4.7204
£ 5.2539
$ 4.2231

Mai multe ştiri online:

Directorii școlilor, numiți din rândul profesorilor și nu prin concurs. Cum se modifică Legea educației

Ştire online publicată Marţi, 04 Aprilie 2017. Autor: Simona ANGHEL
Printre cele cinci modificări propuse la Legea educației și care așteaptă să fie dezbătute și votate săptămâna aceasta în Senatul României, se numără și modalitatea de alegere a directorilor și directorilor adjuncți de școli. 


După cum se știe, în urma concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, în județul Constanța au promovat cele trei probe 100 de directori și 29 de directori adjuncți, alte 97 de cadre didactice fiind numite cu detașare pe funcția de director, respectiv 53, pe funcția de director adjunct.


În timp ce ministrul Educației, Pavel Năstase, vorbește de organizarea unei noi sesiuni de concurs în luna august, un senator PSD propune ca directorii să fie aleși din rândul profesorilor care predau la respectiva școală.


Ce răspunde Ministerul Educației în legătură cu… măgărușul!


Am încercat să aflăm ieri de la foști directori care au pierdut concursul cum li se pare noua propunere. 


„Cu certitudine ar fi mai corectă o asemenea numire. Spre exemplu, în locul meu a venit un domn care a predat numai la liceu, e profesor de matematică, titular într-o altă localitate, la Negru Vodă și nu înțeleg cu ce este mai bun acest domn care nici nu a participat la acel concurs și totuși a fost numit director. Mai mult de atât, se știe că în țară nu peste tot s-au făcut aceste înlocuiri și când a venit noul guvern a dat notă să rămână cei care au fost pe post. De ce la unii într-un fel și pentru alții în alt fel. Mi se pare o nedreptate extraordinară!”, a declarat pentru „Cuget Liber”, prof. Ecaterina Nour, fost director al Școlii Gimnaziale „Sfântul Andrei” din Mangalia. 


Întrebată dacă va mai participa, nu a ezitat să ne răspundă „Bineînțeles! Dacă nu participă nicio colegă de-a mea sigur voi participa. Pentru că eu și atunci mi-am rugat colegele să preia această funcție și nimeni nu a dorit. Și mi se pare foarte normal ca un colectiv dintr-o școală să-și aleagă conducătorul. Sunt oameni cu care lucrezi, trebuie să ai o comunicare cu ei, trebuie să le știi dorințele, să le vezi felul de a se purta. 


Mi se pare îngrozitoare o numire din afară. Nu sunt nici împotriva concursului, dar să se dea într-adevăr un concurs nu ce s-a dat acum. Am scris la minister treaba aceasta cu copitele măgarului și știți ce mi-au răspuns? Măgarul poate să aibă grajd sau nu, poate să aibă coamă sau nu, poate să aibă harnașament sau nu, dar copitele sigur nu pot lipsi. Deci un răspuns de te bufnea și râsul. Nu mi s-a părut un concurs demn de un director. În prima parte am avut un test psihologic și nu au dreptul să dea așa ceva pentru că numai psihologul este îndreptățit, iar în partea a doua o chestie a unor filozofi care nu mai este de actualitate. Adică nu se preta pentru școlile noastre sub nicio formă”, a conchis prof. Nour.


De cu totul altă părere este prof. Daniela Badea, fost director al Școlii Gimnaziale nr. 29 „Mihai Viteazul”. „Consider că felul cum se organiza odinioară era cel mai corect. Corpul profesoral nominaliza pe cineva, iar concursul era organizat în altă parte, pe un teren neutru, la Inspectoratul Școlar sau într-un alt centru desemnat de ISJ. Pentru că tot timpul e loc de interpretări. Să fie cumva asemănător cu gradațiile de merit. Cel care își asumă să candideze să spună în fața colegilor ce intenționează, o mică prezentare adevărată, nu să bată câmpii…”, a mai spus prof. Badea, care nu își mai dorește, după 20 de ani de directorat, să mai candideze.


Celelalte propuneri vehiculate să schimbe Legea educației se referă la gratuitate la cazare și masă pentru elevii care urmează învățământul profesional, la posibilitatea ca profesorii să iasă mai repede sau mai târziu la pensie, unitățile de învățământ ar urma să primească bani exclusiv de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației, eliminându-se astfel primăriile, care în ultimii 16 ani au avut un rol însemnat în finanțarea școlilor. 


Alte două inițiative de modificare a legii educației naționale vizează modalitatea de pensionare a profesorilor. Prima permite pensionarea anticipată a cadrelor didactice cu trei ani înaintea împlinirii vârstei legale. Cea de-a doua prevede ca personalul didactic și de cercetare să se poată pensiona, la cerere, cu cinci ani mai târziu decât prevede legea, adică la 70 de ani, în loc de 65.


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 1.1752 secunde