Din istoria Constanței. Cetatea din scripte, ascunsă turiștilor

769

Articole de la același autor

La sud de Cernavodă se află cetatea Axiopolis, unde sunt depozite de armamente ale armatei din perioada interbelică. Această cetate a fost dată uitării azi. Autoritățile știu de ea, dar nu au nici un plan. O avem, apare în scripte, și doar atât.

Axiopolis servea pe vremuri drept port la Dunăre, reședință a unor unități militare, dar și ca important centru religios creștin al Scythiei Minor, fiind întâlnit chiar pe lista episcopatelor provinciei. În urma săpăturilor arheologice, au ieșit la iveală dovezi clare ale existenței creștinismului în zonă. Numele celor trei martiri - Sfinții Chiril, Chindeas și Dasius (Tasios) - care au fost uciși la Axipolis, apar pe o inscripție din fața porții de nord a cetății. Astfel, existența creștinilor la Axiopolis este datată încă din sec. III d. Chr. Au fost identificate și câteva basilici în zonă. La prima dintre ele, situată în afara fortăreței, au fost înmormântați comitele Gibastes și fiica sa Antusa.

Basilicile și cavoul de la Cernavodă

Pe lângă aceste basilici de o importanță deosebită, la aproximativ 1 kilometru de cetatea romano-bizantină Axiopolis (Hinog), se află Cavoul de la Axiopolis, Cernavodă. Monumentul a fost cercetat în anul 1980 de arheologul Virgil Lungu, care ne-a declarat că "această construcție funerară creștină constă dintr-o singură cameră funerară, de formă rectangulară. Podeaua camerei funerare este construită din pământ viu, bine tasat, iar întregul interior este lutuit cu un amestec de pământ galben și paie peste care a fost aplicată pictură cu vopsea roșie".

Arheologul spune că pictura constă dintr-o alternanță de cruci și pomi de diferite mărimi. "Pe peretele de vest este redată o cruce bizantină, încadrată de doi pomi, câte unul în fiecare parte, în timp ce pe peretele de sud sunt redați în mod schematic trei pomi, aceeași pictură. Pomii întruchipează paradisul… Jos, la bază, în dreapta intrării, se află redată încă o cruce simplă, " a subliniat Lungu.

La intrarea în cavou, în exterior, se află pictate, tot cu roșu, două litere: O și Y, o cruce și un pom slab reprezentat. Intrarea în cavou era blocată de o placă, care de asemenea avea inscripționat pe ea semnul crucii. Acest semn este destul de bine cunoscut pentru secolul al VI-lea. În cavou au fost descoperite cinci schelete, două de bărbați, două de femei și unul de copil. Cele cinci schelete sunt o dovadă că lăcașul reprezenta un cavou de familie, iar înmormântările s-au făcut succesiv. Nu se poate preciza intervalul de timp între fiecare înmormântare.

Alte obiecte găsite în cavou sunt cruciulița confecționată din foiță de aur, cu o montură circulară în care este încadrată o piatră, și doi cercei din aur, descoperiți la fiecare schelet de femeie. Unele analogii se pot stabili cu exem-plarele găsite în necropola creștină de la Callatis. Este vorba de sistemul de prindere al bijuteriilor, realizat prin îmbinarea celor două capete, un capăt fiind ascuțit, iar celălalt având un orificiu. De asemenea, în cavou a fost găsit un cuțit de fier împreună cu resturile unei casete de lemn. Se pare că erau folosite în scopuri cosmetice.

Nu va fi niciodată în circuit

Arheologul Virgil Lungu spune că întregul complex funerar de la Axiopolis datează de la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea d. Chr. Tipul de mormânt cavou de la Axipolis își are sorgintea în mormintele hypogeice, a căror tradiție s-a perpetuat prin filiera romană și în arhitectura funerară creștină a epocii romano bizantine. Vestigiile apar peste tot, specialiștii le identifică, le inventariază, fără a ajunge să fie cunoscute publicului larg. Lungu s-a arătat sceptic că această cetate va deveni vreodată vizitabilă. Chiar dacă Dobrogea geme de monumente, situri și alte vestigii, atât autoritățile locale, cât și cele centrale, sunt depășite. La acest moment, se constată, se inventariază și "se fac eforturi" de a păstra în picioare ce a mai rămas.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5215 secunde