Debuturile activității școlii de adulți româno-albaneze din Constanța

În primii ani ai secolului XX, demersurile comunității albaneze din Constanța privind înființarea unei școli româno-albaneze se vor intensifica. Prin urmare, la data de 30 decembrie 1904, câțiva membri ai sus-numitei comunități aveau să înainteze ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice următoarea adresă:

"Domnule Ministru

La ordinul Domniei-Voastre No. 58332 Seria B din 30 octombrie an c avem onoare a vă (ruga) supune la cunoștință următórele:

Șcóla de adulți Româno-Albaneză ce voim să o înființăm în acest oraș deocamdată va avea 2 clase: I și II primară și pentru care cu onoare înaintăm programul de studiu, orariul, lista corpului didactic și o schiță de plan al localului de șcólă, rugându-vă respectos, Domnule Ministru, să binevoiți, a ne da cuvenita autorisație.

Cărțile de studiu, ce vom introduce, vor fi aceleaș, introduse în șcólele publice și aprobate de Onor Minister.

Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei stimă și considerațiune ce vă păstrăm.

Domnului Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor București"

Demersurile au continuat astfel încât, în noiembrie 1905 avea să-și deschidă porțile Școala albaneză "Lumina" din Constanța, ale cărei cursuri de zi și serale vor fi de un real folos pentru etnicii albanezi de la malul Mării Negre. În același timp aveau să se pună și bazele Consiliului Bătrânilor Școlii, format din 17 membri. Director al școlii a fost numit românul de origine aromână Gheorghe Biciola, iar președinte al consiliului școlii unul dintre corifeii renașterii poporului albanez, Dr. Ibrahim Themo. 

Încă de la început, această școală s-a bucurat de sprijinul lui Nikolla Naço, președintele societății "Lumina" din București, din inițiativa căruia au fost trimise la Constanța primele pachete cu cărți, abecedare și caiete pentru elevi. Un alt sprijin a venit din partea societății "Dituria" tot din București, care, la rândul său, a oferit manuale elevilor albanezi din Constanța. După cum se observă, începând cu anul școlar 1905/1906, elevii de etnie albaneză din această parte a țării au avut posibilitatea de a se instrui, la Constanța, atât în limba națională, cât și în limba statului în care trăiau. 

(Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale, Colecția de xerografii, dosar 20/1904-1905, f.1).