Cum sărbătoresc armenii din Dobrogea Crăciunul. Pilaful cu stafide și vinul roșu nu vor lipsi de pe mese

1350

Articole de la același autor

Armenii ortodocși sărbătoresc, sâmbătă, 6 ianuarie, ziua Nașterii Domnului, zi care coincide cu Boboteaza la creștinii ortodocși români. Desigur, mulți se întreabă de ce Revelionul este sărbătorit de către armeni la aceeași dată cu toată lumea și de ce Crăciunul după aceea.

Mai mult decât atât, datorită faptului că poporul armean sărbătorește Crăciunul după Anul Nou, se consideră că aceasta se datorează utilizării de către armeni a calendarului iulian. Acest lucru nu corespunde adevărului, dat fiind că armenii utilizează calendarul gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul pe 6 ianuarie, în aceeași zi cu Boboteaza, în timp ce creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie și Boboteaza pe 19 ianuarie. De fapt, sărbătorind Crăciunul și Boboteaza în aceeași zi, adică pe 6 ianuarie, armenii păstrează tradițiile inițiale ale creștinismului.

"Pentru noi, aceasta este una din cele mai mari sărbători ale noastre. Este o sărbătoare a iubirii, a împăcării, a înțelegerii, iar lumina care se aprinde la altar și se duce acasă simbolizează steaua călăuzitoare a Betleemului", a declarat pentru "Cuget Liber", Oshakan Khachatryan, preot paroh la biserica armeană "Sfânta Maria" din Constanța.

Practic, aceste lumânări și candele aprinse de la Sfântul Altar, pe care credincioșii le duc acasă, simbolizează lumina stelei care i-a călăuzit pe magi la ieslea în care s-a născut Iisus.

După aceea, a mai spus preotul, la masa de Crăciun, mâncarea tradițională este peștele.

"Facem pilaf cu orez și stafide. Orezul este lumea, iar stafidele creștinii. Apoi, de la masă nu trebuie să lipsească vinul roșu și nici verdețurile. În rest, fiecare poate mânca ce mai vrea", a explicat părintele. Ca dulce, femeile vor pregăti anușabur, care se prepară din grâu fiert și fructe uscate.

Precizăm că tot ospățul vine după 50 de zile de post, ținut în întregime de clerici și parțial pentru credincioși. Desigur, ca și la credincioșii români, în biserică se cântă colinde bisericești, numite avedis, care înseamnă "vestea bună", dar și colinde tradiționale. Totodată, copiii merg cu colindul prin casele credincioșilor, unde li se dau fructe uscate, dulciuri sau bani, a mai spus preotul.

Bineînțeles că pentru cei mici, cel mai așteptat moment este sosirea lui Moș Crăciun. Ca în fiecare an, bătrânul cu barbă albă este așteptat cu mare nerăbdare de către copii și va veni cu tolba plină cu daruri, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari.

După armeni, duminică, 7 ianuarie, vine rândul lipovenilor să prăznuiască Nașterea Domnului.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7258 secunde