Cum arată arhitectura populară din Dobrogea

298
Cum arată arhitectura populară din Dobrogea - revista-1516045600.jpg

Articole de la același autor

Muzeul de Artă Populară din Constanța a lansat, de curând, ultimul număr al revistei "Arhitectura populară din Dobrogea", acesta aducând în prim-plan specificul comun al unor așezări din Dobrogea de Sud, precum și caracteristicile arhitecturii nemțești din localitățile dobrogene.

Astfel, în paginile publicației amintite apar ilustrații ale unor case din Corbu, Adamclisi, Urluia, Chirnogeni, Mircea Vodă, localități colonizate cu români din alte provincii românești. Aceste așezări mai au și alte note comune: au fost înființate în timpul stăpânirii otomane, fiind locuite de turci, ulterior de tătari și români (populația musulmană a emigrat după 1880 și au fost menționate în acte juridice (deftere) și acte de proprietate (tapiuri).

"Deși veneau din provincii românești diferite, românii și-au construit casele după tradiția locului, modelul dobrogean, model care se generalizează în această zonă", a declarat coordonatorul științific al publicației, directorul Muzeului de Artă Populară, Maria Magiru.

De asemenea, cercetările au urmărit și arhitectura tradițională din fostele așezări nemțești: Cogealac, Cobadin, Tariverde, Mihail Kogălniceanu (Caramurat), locuite de coloniștii germani în perioada 1840-1940.

Despre aceștia, se spune că au ridicat în satele în care au locuit case mari, solide, construite din chirpici, cu fațade văruite, așezate de o parte și de alta a unei străzi late, drepte și pietruite. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 13 Ianuarie 2018
Stire din Cultură-Educație : "Poetici vizuale"  la Muzeul de Artă
Pagina a fost generata in 3.4704 secunde