Cu cărțile pe față! Se poate transforma Constanța într-un pol al culturii?

Îmi vine greu să cred că viitorul primar sau altcineva ar îndrăzni să creadă că orașul Constanța nu are nevoie de implementarea unei strategii culturale. De modificat strategia poate fi modificată în orice moment, prin hotărârea consiliului local municipal, inclusiv pe actualul mandat. Chiar m-aș bucura să suporte modificări, pentru că asta înseamnă că este un organism viu.

Eu consider că termenul de 10 ani este rezonabil, pentru că așa au început marile municipii din România. Eu, în calitate de coordonator al ei, consider că sunt necesare ajustări periodice ale strategiei culturale.

- Din analizele făcute de dvs., ați constatat că nu ne mai aliniem demult marilor municipii ale României din punct de vedere cultural.

- Unul dintre obiective este să recuperăm acest handicap și să creăm premise pentru reconectarea la procesele culturale de calitate, care se produc în plan național. Însă mergem pe modele și cărări bătătorite în domeniul cultural, pe care le-au avut orașe precum Cluj Napoca, Timișoara, Oradea. Sigur că suntem departe, dar dacă nu ne propunem proiecte ambițioase și nu suntem grijulii cu privire la instrumentele care pot onora aceste angajamente, rămânem la fel de departe sau chiar mărim clivajul dintre performanțele noastre culturale și cele ale restului țării.

Iar una dintre lecțiile învățate de la colegii noștri din țară este că trebuie să fim extrem de atenți la faza de implementare, pentru ca un astfel de document să nu rămână prăfuit printr-un sertar. Municipalitatea este obligată să elaboreze câte un plan operațional anual de implementare a strategiei. Și deja am elaborat un plan pentru anul 2022, care va fi făcut public îndată ce se adoptă bugetul municipalității.

- Până atunci, care ar fi planurile culturale ale municipalității din 2022?

- Consolidarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri emblematice. Continuăm cu Teatrul de Stat Constanța, intrăm cu Teatrul „Oleg Danovski”, Casa Ion Bănescu, reînființarea revistei „Tomis”, reintroducerea în circuitul public a galeriilor de artă de pe str. Ștefan cel Mare, nr. 15. Avem în vedere să luăm prin expropriere Grădina de vară „Tomis” și să reasigurăm o funcționalitate inclusiv culturală și de divertisment.

Și ca proiecte pe care le putem începe prin documentația tehnico-economică ar fi Casa lui Ovidius și Casa lui Anatole Magrin, o clădire istorică, în care a funcționat primul studio fotografic de anvergură din Dobrogea, aflată în momentul de față în administrarea RAEDPP.

- Concret, ce va putea vedea și trăi cultural, în anul 2022, constănțeanul?

- La sfârșitul anului 2022, constănțeanul va putea vedea redarea în circuitul public a galeriilor de artă, renovate și modernizate. Constănțeanul va putea vedea clădiri reabilitate. Constănțeanul va putea citi din nou o revistă culturală „Tomis”, o marcă emblematică a orașului și județului Constanța. Și astfel constănțeanul recapătă încrederea în calitatea și credibilitatea angajamentului municipalității de a sprijini actul de cultură. Și dacă în trei-patru ani se vor vedea și Casa Ovidius și Casa lui Anatole Magrin, poate vom reuși să achiziționăm un imobil – precum Casa D’Italia sau hotel Balcan - pe care să-l recondiționăm și care să funcționeze ca un, să zicem, mic palat al culturii. Strategia culturală a creat premisele unei analize detaliate a experților tehnici, pentru a vedea care dintre obiective este fezabil. Este în premieră în ultimii ani când, la nivelul Primăriei municipiului Constanța, unul din obiectivele generale ale întregii activități a instituției este conexat domeniului cultural.



- Constanța a intrat în anul cultural 2022 cu un teatru aflat într-o situație aproape incredibilă, aceea de a nu-și putea susține reprezentațiile, negăsind sprijin la colegi de breaslă. Primăria a demarat șantierul, dar unde-i strategia culturală?

- Primăria Constanța și-a asumat să modernizeze, să repare clădirea pe care o va utiliza colectivul Teatrului de Stat Constanța, dar, patrimonial, Primăria nu are soluții în această direcție, spațiile aflându-se în gestionarea altor instituții publice și de cultură. Sigur că este o discuție mai amplă în ceea ce privește fructificarea acestei perioade de către colectivul teatrului. Folosesc acest prilej pentru a reitera mulțumirea, satisfacția și felicitările noastre pentru obținerea distincției din partea președinției României la nivel național pe 15 ianuarie. Revenind la situația tristă în care se află trupa, consider că ține de coeziunea și solidaritatea de breaslă. Dar salut disponibilitatea conducerii Bibliotecii județene „I.N. Roman”, a domnului Angelo Mitchievici, de a pune la dispoziție o parte din infrastructura proprie pentru ca acolo să performeze artiștii Teatrului de Stat.

- În centrul strategiei se află Peninsula – „coroană culturală sezonieră a României”, dar care dă fiori turiștilor la vederea ruinelor, iar nouă, constănțenilor, ne stârnește revolta.

- Conex strategiei culturale, Primăria a construit un program multianual intitulat REACTIS – „Reabilităm Constanța istorică”, prin care deținătorii de clădiri sunt stimulați și sprijiniți să realizeze lucrări de reabilitare a fațadelor inclusiv prin instrumente de sprijin din partea Primăriei Constanța. Un astfel de program a derulat municipiul Oradea, în zona centrală.

Evident, cu toții așteptăm anul 2023, când va fi redat circuitului public Cazinoul, despre a cărui funcționalitate culturală vorbim în cadrul unui program de optimizare a dimensiunii culturale a exploatării spațiilor sale. Este cert că peninsula se va modifica, obligând unii proprietari să se gândească la investiții eficiente. Și semnale bune avem, chiar de la proprietarul hotelului „Intim”, care citeam că-l va renova. Vorbeam despre Casa memorială Ovidius, dar să se înțeleagă că nu vorbim de o construcție de amploare, ci o instituție emblematică, cu o poveste, cu o hologramă a poetului la intrare, care să povestească despre aventura sa inițiatică de la Tomis și cu un spațiu pentru întâlniri culturale de calitate.

Dacă vom reface și casa lui Anatole Magrin și o vom transforma fie în casă memorială, fie în galerii municipale de artă... Mai avem în plan să finanțăm și sprijinim, prin intermediul Primăriei municipiului Constanța, evenimente culturale integrate în zona peninsulară, în așa fel încât să ajungem să creăm oportunități de rute și turism cultural. Peninsula este spațiul identitar cultural de maximă amplitudine. Îmi doresc ca pentru turistul care vine 10 zile în Mamaia, dezvoltările noastre în zona peninsulară să fie atât de importante încât, ajuns acasă, rudele să-l întrebe dacă a vizitat și obiectivul X din peninsulă. Adică să fie atât de vizibilă transformarea culturală încât să intre în logica mentală obligatorie a oricărui turist din România.

- Așadar, asistăm la o schimbare de paradigmă. Dacă într-o vreme Mamaia a fost coroana, de data aceasta ați dat-o uitării?

- Lipsește pentru că în acest moment nu avem o clarificare a statutului juridic al Vilei Regale, obiectiv care poate fi asumat de către municipalitate. Noi nu putem să propunem evenimente culturale acolo, dar Primăria le finanțează. Dar ca să se poată produce trebuie să existe un obiectiv cultural de amplitudine și vrem nu vrem acesta este Vila Regală din Mamaia, pentru care așteptăm clarificări juridice. Scenariul cel mai bun ar fi acum ca instanța din România să pronunțe o hotărâre definitivă cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv. Ministerul Culturii să-și exercite dreptul de preempțiune cu privire la achiziționare și printr-un parteneriat să fie redată în circuitul public Vila Regală din Mamaia. Care ar putea să ofere un suflu substanțial tuturor proiectelor culturale ce pot fi gândite pentru stațiunea Mamaia.