Crucile au sfințit marea

Câteva mii de oameni s-au adunat, ieri, de Bobotează, pentru a lua parte la slujba de Sfințire Mare a apei, oficiată de către Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, alături de un sobor de preoți. Pe faleza Cazinoului, oamenii au ascultat cuvintele slujitorilor, urmărind, la finalul ceremoniei, un adevărat spectacol al curajului, având ca protagoniști în jur de 20 de scafandri, care s-au aventurat să recupereze cele trei cruci aruncate în mare de ÎPS Teodosie. S-au întors victorioși la mal Mihail Fedul, antrenorul delfi-nilor din Constanța, Dan Teodor Anes-te, salvamar, și Mihai Lăpușneanu, scafandru militar. Ei au fost răsplătiți de Înaltul Ierarh cu daruri din partea Arhiepiscopiei, dar și cu aplauzele oamenilor veniți să le admire îndrăzneala.
Zeci de mii de sticle cu apă sfințită au fost pregătite pentru constănțeni, dar aghiazmă a fost adusă și în butoaie mari, transportate de măgari și boi provenind din Valu lui Trian și din Greci, județul Tulcea. Carele cu apa sfințită au fost puse în mișcare după slujbă, având ca traseu marile bulevarde ale Constanței. Cei care nu au putut participa la slujbă au avut, astfel, posibilitatea de a-și procura, la rândul lor, Aghiazma Mare.
Aceasta se bea din ajunul Bobotezei până pe 14 ianuarie, dimineața, pe nemâncate, în cazul celor care au primit Sfânta Împărtășanie. Aghiazma Mare mai poate fi folosită și cu binecuvântarea duhovnicului, în momente deosebite ale vieții, iar în restul anului este întrebuințată Aghiazma Mică. Se numește Aghiazma Mare pentru că, de Bobotează, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt.
Butoaiele mari purtate de care trase de măgari și boi amintesc că Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, care reprezintă un simbol al smereniei, în timp ce boii, împodobiți cu colaci, reprezintă animalele care l-au încălzit pe Iisus Hristos la naștere.
Despre semnificația obiceiului de sfințire a apei, ne-a vorbit părintele Eugen Tănăsescu, directorului Radio Dobrogea: "Apa este simbolul curățirii, este arătată încă din Vechiul Testament, sub forma apelor primordiale. Prin coborârea lui Dumnezeu în apa Iordanului, apa se sfințește, pentru că întreaga Sfântă Treime sfințește apa, care devine purtătoare de har dumnezeiesc, ea nu mai este materie obișnuită, ci poate binecuvânta și sfinți".
În același timp, scufundarea în apă pentru a recupera crucile reprezintă curajul creștin: "Creștinii vor înfrunta toate necazurile pentru a fi cu Dumnezeu. La Bobotează se creează o competiție pentru adunarea din apă a crucilor, pentru că și mântuirea se câștigă prin luptă, e o competiție cu cel rău. Afundarea crucii este preînchipuită tot în Vechiul Testament. Există acolo un moment când Moise a aruncat toiagul în Marea Roșie, iar marea s-a prefăcut în sânge. Acel moment a simbolizat sfințirea apei prin Duhul cel Sfânt", a precizat părintele Tănănescu.