Constanța: Poveste parfumată sau emblemă șifonată?

Joi, 24 Mai 2012
876
Constanța s-a mândrit mereu cu peisajul său pitoresc. Din păcate, anii au trecut, iar frumusețea orașului a început să apună. Străzile pe care se plimbau oamenii odinioară te trimit astăzi cu gândul la război, iar boema care plutea asupra orașului nu mai există. 


Despre povestea parfumată de odinioară a Constanței, tran-sformată astăzi într-o emblemă șifonată, am discutat cu o serie de personalități ale culturii dobrogene. Ei își amintesc cu nostalgie cum, odinioară, petreceau serile la plimbare, prin locuri faimoase.

Ovidiu Dunăreanu, prozator și publicist literar, își amintește cu bucurie de ceea ce a fost odată.

"Ceea ce m-a marcat cu adevărat la orașul Constanța și ceea ce mă va bântui toată viața este întreaga zonă unde se află Biserica Grecească. Stradela Vânturilor și toate casele din zonă au fost un adevărat imperiu în orașul nostru. Construită la începutul secolului XX, prin anii 1900, strada a fost una din cele mai frumoase peisaje pe care le putea deține un oraș. Stradela Vântului, prin îmbinările ei de stiluri, mă ducea cu gândul undeva spre București, spre lumea din capitală, stilul lor", a declarat, pentru "Cuget Liber", Ovidiu Dunăreanu.

Potrivit acestuia, o altă stradă impre-sionantă a Constanței a fost Nicolae Titulescu, cu toate clădirile emblemă care se aflau acolo, iar astăzi sunt o adevărată ruină. "E păcat să piară așa, căci a fost etalonul Peninsulei, iar Peninsula a fost locul cel mai cunoscut al Constanței, locul unde toată lumea trecea la plimbare. Casa cu Lei era divină, azi e doar o emblemă șifonată...", povestește nostalgic Ovidiu Dunăreanu.

Dacă exista un "buric" al târgului, acela a fost clar în Piața Ovidiu. Prozatorul își amintește că oamenii veneau de peste tot acolo, la plimbare, și totul era plin de poezie și de pitoresc. O altă notă specială era dată de restaurantele unde puteai servi un prânz cu specific pescăresc la prețuri pentru toate buzunarele. "Mai vedeți așa ceva acum? Bineînțeles că nu se mai găsesc astfel de locuri, totul a pierit...", exclamă indignat scriitorul.

Daniela Vlădescu, directorul Teatrului de Operă și Balet "Oleg Danosvki" Constanța, își amintește, în primul rând, de simigeria din Piața Ovidiu, unde se mâncau covrigi cum nicăieri în lume nu puteai găsi...

"Îmi amintesc că în copilărie, când veneam în fiecare an la mare, mâncam covrigi la simigeria din centru. Îmi este foarte dor... și de acele vremuri, și de acea simigerie care azi nu mai există. Îmi este dor și de obiceiurile de pe vremuri, de tradițiile care se respectau, de etniile care se simțeau pe străzile Constanței. Erau oameni pretutindeni, erau restaurante multe, cu specificuri diferite, era o viață colorată, constantă, o cu totul altă lume! Mireasma orașului era de vacanță, în permanență, astăzi nu mai simt asta pe litoralul nostru", a declarat, pentru "Cuget Liber", Daniela Vlădescu.

Nici Ananie Gagniuc, umoristul constănțean, nu trece cu vederea dispariția simigeriei din Piața Ovidiu. "Îmi amintesc de centru... de Piața Ovidiu, de simigeria cu covrigi și bragă, care nu mai există astăzi. Era un loc extraordinar, cu veselie. Atunci am învățat să stau la coadă. Și tot atunci, mi-a venit și ideea că, stând la coadă, femeile au format prima coloană sonoră", ne-a declarat scriitorul.

Ceea ce l-a marcat însă pe umorist este Strada Fulgerului, locul unde are cele mai frumoase amintiri. "Îmi este dor de Institutul de Marină, mi-e dor de strada Fulgerului. Pe acolo fugeam înspre Bucovina mea dragă, aceea este strada care mi-a marcat viața și școala... totul era altfel, mult mai frumos, mult mai pitoresc! Astăzi nu mai rămâne nimic din ceea ce odată a fost spectaculos", con-cluzionează scriitorul oftând.


Articole pe aceeasi tema

Sâmbătă, 24 Martie 2012
Stire din Social : Casele fantomă ale Constanței
Pagina a fost generata in 0.2883 secunde