Concursul, o etapă în așteptare! Fotoliul de director interimar, la mâna IȘJ Constanța

Timp de trei zile, începând de luni, 9 august, și până pe 12 august, urmează a fi verificate dosarele de către compartimentul management instituțional, urmând ca prof. Sorin Mihai să primească o situație centralizată cu persoanele care și-au dat acordul pentru detașare. Tot în acest interval inspectorul școlar general poate solicita candidaților o întrevedere.

Vineri, 13 august, va fi solicitat avizul consiliului de administrație al IŞJ pentru numirea directorilor, respectiv directorilor adjuncți.

Între 16 și 19 august vor fi emise și distribuite deciziile de detașare ale cadrelor didactice admise pe funcțiile de director sau director adjunct.

Până la proximul concurs pentru ocuparea acestor funcții, IŞJ Constanța va trebui să detașeze 35 de directori de grădinițe, 89 de directori de școli gimnaziale 65 directori de colegii sau licee, respectiv 77 de directori adjuncți.

Cel mai probabil marea majoritate a foștilor directori sau directori adjuncți vor fi menținuți pe funcții, evident, în cazul în care își mai doresc ori au reușit să treacă cu bine de reevaluarea activității din ultimul an școlar.

Mandatul viitorilor directori ar urma să fie valabil până cel mult la data de 10 ianuarie 2022, ca urmare a organizării concursului, calendar ce ar trebui să debuteze la data de 14 septembrie. Conform declarațiilor ministrului Cîmpeanu, în data de 15 octombrie va fi organizată proba scrisă, iar pe parcursul lunilor noiembrie, decembrie vor avea loc probele de interviu la nivelul fiecărei școli. În perioada 20 - 22 decembrie vor fi emise deciziile de numire, începând cu data de 10 ianuarie, când începe semestrul al doilea al anului școlar 2021 – 2022.

O variantă de interimat respinsă de președintele României

Reamintim că, pe 21 iulie, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea care prevede că, în cazul neocupării prin concurs a posturilor de directori de şcoli, directorii interimari să fie numiţi de către consiliile de administraţie ale şcolilor şi nu de inspectoratele şcolare, adică de factorul politic. Iohannis a retrimis legea la Parlament, invocând neclarități în lege. În replică, senatorul USR Ștefan Pălărie, inițiatorul legii, l-a acuzat pe șeful statului că e duplicitar și că, prin această decizie, lasă soarta școlilor la mâna baronilor locali – cei care influențează decizia de numire a inspectorilor.

În așteptarea noii metodologii de concurs

La cea mai recentă conferință de presă, prilejuită de rezultatele la proba scrisă a concursului național de ocupare a posturilor - titularizare, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara că la finele acestei săptămâni va fi publicată metodologia de concurs: „Pe de altă parte, numărul total de posturi titularizabile este dat de suma deciziilor de la nivelul Consiliului de Administrație al fiecărei școli. Aceste decizii trebuie să fie profesioniste, e nevoie de un management mult mai bun în școli. În acest sens vom organiza concursul pentru ocuparea posturilor de directori în școli. Așa cum v-am spus, la finalul acestei săptămâni, va fi publicată metodologia de concurs. În data de 14 septembrie va debuta concursul, pe 15 octombrie vom avea proba scrisă, apoi cei care vor putea să obțină peste nota șapte la proba scrisă se vor prezenta la comisiile de interviu care vor avea o structură puternic profesionalizată, în așa fel încât înainte de sărbătorile de iarnă să se emită deciziile pentru directorii câștigători ai concursului începând cu ianuarie, începutul semestrului II/2022. Deci, pe tot parcursul semestrului I vom avea concursul de directori. Iar în urma acestor concursuri îmi place să cred că vom avea o mai bună apreciere a numărului de posturi titularizabile în fiecare școală. Este al doilea motiv pentru care dorim să dăm șansa profesorilor buni, cu vocație de dascăl, să poată să obțină posturi de titulari în sistemul de educație. Pentru că avem nevoie de resursă umană, competentă în sistemul de educație”.

S-ar părea că nu s-a putut materializa promisiunea de a avea noua metodologie, întrucât cea anterioară, supusă dezbaterii publice, a fost puternic contestată, la capitolul interviu.