Comorile de la Histria. De la paleolitic până în epoca de sfârșit a Imperiului Roman

Constănțenii dornici de plimbări și iubitori de istorie trebuie să știe că înainte de a pătrunde în parcul arheologic propriu-zis, vizitatorul ce poposește la Histria poate trece pe la muzeul ce adăpostește unele dintre cele mai importante descoperiri din cetate și din teritoriul său. Potrivit arheologului Mircea Angelescu, colecția este alcătuită din vase ceramice și de piatră, obiecte de uz personal și casnic, sculpturi, piese de arhitectură, inscripții. Ele sunt repartizate pe epoci (greacă și romană, romană târzie), urmărindu-se succesiunea lor în timp.

Astfel, sălile de la parter sunt destinate Histriei arhaice, clasice și elenistice, iar cele de la etaj Histriei romane și romane târzii.

La intrare, o mare hartă a Dobrogei indică principalele localități în care s-au făcut descoperiri arheologice, datând din paleolitic până în epoca de sfârșit a Imperiului Roman.

Lângă ea poate fi admirată o frumoasă friză de marmură, aparținând unui monument histrian de la sfârșitul secolului al II-lea - începutul secolului I a.Chr. Tot aici sunt prezentate descoperirile din teritoriul agricol și de influență al cetății (chora), și anume cele din așezările de la Cogealac (ceramică elenistică), Histria-Pod (ceramică atică din secolul al IV-lea a.Chr.), Nuntași II (ceramică atică și locală, precum și o parte din inventarul unui sanctuar datând din secolul al

III-lea a.Chr.- începutul secolului al II-lea a.Chr. Apoi, urmează o serie de vitrine ce cuprind ceramică arhaică, greco-orientală, corintică, atică cu figuri negre, fragmente de vase de piatră, statuete votive de teracotă etc.

Din aceeași epocă datează și cada de baie, refolosită ca sarcofag în necropola identificată în satul Istria, precum și elementele constitutive ale acoperișurilor templelor din zona sacră.

Nu putem trece în sala următoare fără a atrage atenția asupra fragmentului de kuros (marmură, 560–550 a.Chr., probabil stil milesian) și a unui foarte frumos capitel de antă, datând din prima jumătate a secolului al V-lea a.Chr.

Alte exponate, a precizat arheologul, dau vizitatorului caracteristicile principale ale acestei noi ere, pe de o parte prin apariția a numeroase asociații ale adoratorilor lui Dionysos, împreună cu toate manifestările legate de acest cult (concursuri sacre, coruri, ierarhii sacerdotale etc.) sau a așa-numitului cavaler trac.

"Un sector special este dedicat descoperirilor arheologice făcute în cele două edificii termale cercetate la Histria. Pe lângă obiectele de uz comun (ceramică, opaițe) sau cele de port și de podoabă, pot fi văzute eșantioane din placajele de marmură ale pereților, fragmente de tencuială și de mozaic, tuburi ceramice aparținând sistemului de aducțiune a apei și de încălzire. Spațiul unei vitrine este dedicat unui lot de statuete de teracotă, produse într-un atelier local, descoperite într-un depozit de la marginea orașului. Ultima parte a traseului de vizitare din muzeul Histria este rezervată epocii romane târzii (bizantine) și celei medievale. Astfel, după ce vizitatorul a avut ocazia să afle informații utile și să se familiarizeze cu perioada romană timpurie (vezi supra) el este condus pe firul cronologic al exponatelor spre ultimele perioade de locuire de la Histria. Aici, pot fi admirate unele fragmente ceramice cu decor ștampilat, datând din secolele V–VI p.Chr. (terra sigillata), ce prezintă motive creștine (cruci, delfini, porumbei), precum și ceramică târzie de uz comun (platouri, căni, amfore și amforete, urcioare, râșnițe)", a completat Angelescu.