Comoara Muzeului de Artă de la Topalu, în pericol! "Pierderea ar fi o catastrofă de proporții naționale"

Procesul intentat Muzeului de Artă din Constanța, cu privire la Muzeul de Artă "Dinu și Sevasta Vintilă" din Topalu datează de mai bine de nouă ani, pentru că fiul doctorului dorește să revoce donația invocând neîndeplinirea clauzelor privind donația. 

Desigur, susțin muzeografii constănțeni, acest lucru ar duce la dezmembrarea colecției și la vânzarea ei, mai ales pentru că bărbatul nu locuiește în țară și, ca urmare, cea mai mare parte din lucrări nu poate părăsi România, fiind clasate.

Reamintim că cele 228 de lucrări care au fost donate de doctorul Gheorghe Vintilă comunei sale natale sunt păstrate în condiții excepționale, iar acesta este considerat cel mai reprezentativ muzeu comunal din țară, datorită valorilor de excepție pe care le oferă spre contemplare vizitatorilor. 

Sava Henția, Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Alexandru Ciucurencu sunt doar câteva dintre numele creatorilor marcanți ai artei noastre naționale, care figurează în spațiul acestui muzeu. 

Lucrările prezintă școala românească modernă de artă prin lucrări de referință. Secolul al XIX-lea este marcat de pictura lui Nicolae Grigorescu, ctitorul școlii, reprezentat în muzeu cu două tablouri din perioada târzie a artei sale. Lucrările semnate de Sava Henția și Ioan Andreescu oferă o perspectivă completă asupra primului veac al modernității noastre. O lucrare din perioada de început a creației lui Ștefan Luchian, "Femeie cu copil la marginea orașului", arată cum asimilarea plein-air-ismului deprins de Grigorescu și Andreescu în Școala de la Barbizon, devenise baza pe care s-a clădit sincronismul european al picturii naționale. Apoi, modernitatea artei lui Luchian a creat premizele apariției unei pleiade de artiști în perioada interbelică, îndreptați deopotrivă către căutările experimentale ale epocii, dar și către substratul autohton (fresca medievală, arta țărănească). 

Lucrările riscă să fie vândute bucată cu bucată

Din fericire, a precizat directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu, dacă acest proces de la Topalu se câștigă, lucrările rămân la locul lor și nu au nevoie de nicio schimbare. 

"În schimb, dacă vom pierde, ceea ce mi se pare absolut nedrept, ar fi o catastrofă de proporții naționale, pentru că acesta este cel mai frumos muzeu comunal din România și cel mai valoros. La ora actuală, muzeul de la Topalu produce asupra vizitatorilor o impresie extraordinară, pentru că nimeni nu se așteaptă ca într-un sat să găsească asemenea valori, iar atunci impactul este incredibil. Din nefericire, dacă fiul doctorului Vintilă va câștiga procesul, acest lucru ar însemna că toate lucrările ar fi date înapoi și ele ar fi vândute sau ar intra în colecții în care nu le-ar mai vedea nimeni și, desigur, acestea s-ar conserva în casele proprietarilor. În plus, nu este exclus ca ele să fie vândute bucată cu bucată și, în acest fel, își vor pierde, bineînțeles identitatea publică, pentru că, fiind clasate în categoria tezaur, va trebui să se știe unde sunt aceste lucrări, doar că ele nu vor mai putea fi văzute și vor dispărea din circuitul public. Oricum, trebuie menționat că, practic, se încalcă o voință testamentară, se încalcă statutul unui muzeu, se încalcă strădania unor oameni care au făcut mari sacrificii pentru ca muzeul să arate în forma actuală, mai ales că banii au fost întotdeauna puțini", a declarat pentru "Cuget Liber", Doina Păuleanu. 

Ea a mai spus că muzeul prezintă toți marii creatori din perioada modernă, stăruind, însă, asupra celor pe care donatorul i-a îndrăgit și admirat în mod deosebit. Aceștia sunt creatorii din Grupul celor patru, constituit în anul 1925 și alcătuit din pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato și sculptorul Oscar Han. 

Așa că, dacă operele lui Tonitza sunt adevărate repere ale artei naționale, cunoscute și îndrăgite de marele public, tablourile semnate de Francisc Șirato și Ștefan Dimitrescu arată nivelul înalt al concepțiilor plastice și stilului care i-au caracterizat pe acești mari artiști. 

La rândul său, sculptorul Oscar Han, autorul unor opere de interior, dar și al unor monumente diseminate în întreaga țară, a fost și sfetnicul artistic al donatorului. 

Nu în ultimul rând, trebuie amintită și o operă de sculptură exemplară, "Himera apei" de Dimitrie Paciurea, una dintre cele mai armonioase și insolite creații ale marelui sculptor, contemporan cu Brâncuși și profesor al unor artiști care au rămas în câmpul de consacrare al artei moderne românești.