Comoara din pământul Constanței

Miercuri, 19 Octombrie 2011
2049

Articole de la acelaşi autor

Cu peste 20 de ani în urmă, în 1988, a fost descoperit Mormântul Hypogeu, de lângă vechea cetate Tomis, de la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare, aflat la 40 de metri de faleza de est a Peninsulei. Responsabilii acestei descoperiri sunt arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu, care au ajuns în acea zonă în urma unor lucrări edilitare. "Existența cavoului pictat pe marginea falezei este un element extrem de important, deoarece acest mormânt face parte dintr-o amplă necropolă a Tomisului antic, situată în afara zidurilor cetății, pe care le cunoaștem de-a lungul bulevardului Ferdinand. Prin unicitatea sa, cavoul pune în valoare orice construcție din jurul lui", a declarat, pentru "Cuget Liber", arheologul Constantin Chera. Valoarea excepțională a monumentului este dată de existența unei picturi murale care acoperă în întregime spațiul interior al mormântului, pereții, inclusiv bolta, și care nu mai există nicăieri de pe vremea lui Constantin cel Mare, din anul 330. Iconografia este preluată din perioadele anterioare, elenistică, romană, de exemplu, banchetul funerar, ilustrat în scena principală de pe timpanul de nord al mormântului, păunii, iepurele, potârnichile sau porumbeii. Este vorba despre un cavou de familie, construit în jurul anului 330, după toate interpretările arheologice care s-au putut da monumentului. În interiorul mormântului, au fost descoperite cinci schelete, "fiind vorba de patru adulți și un copil, o fetiță, imaginile respective fiind expuse în muzeu", a explicat Constantin Chera. Specialistul spune că situația arheologică demonstrează existența a două faze de înmormântări: "În primă fază, s-au făcut depuneri funerare la nivelul podului încăperii, apoi, aceste prime oseminte au fost adunate și depuse în stânga intrării. În interiorul camerei funerare, s-au amenajat două mici ziduri transversale, înalte de circa 50 de centimetri, peste care s-au așezat lespezi (un fel de platforme), ori de piatră, ori din ceramică, platforme peste care am găsit cinci depuneri funerare din ultima fază de înmormântare". Cultele cu mistere În urma cercetărilor efectuate, nu s-a putut stabili cu exactitate religia practicată de familia descoperită în acest cavou. Constantin Chera pre-cizează că religia acestei familii este un aspect care îi preocupă în mod deosebit pe arheologi. Nu au fost descoperite simboluri explicit creș-tine, dar trebuie să ținem cont că "ne găsim în perioada în care creștinismul abia fusese acceptat ca religie, prin Edictul de la Milano, din anul 313, dat de Constantin cel Mare. Chiar după acest an, unii împărați au continuat să persecute creștinii, în consecință, poate fi vorba și de o familie crepto-creștină (adică era practicantă a creștinismului, însă nu etala acest fapt în mod deschis)", a mai adăugat specialistul. Pe de altă parte, există câteva elemente ale picturii care sunt preluate din iconografia păgână. Două dintre personaje poartă cununi de laur, un element foarte important, neîntâlnit la creștini. Un alt aspect foarte important de reținut este că, tot atunci, ne gă-seam în perioada în care se prac-ticau "Cultele cu Mistere", cunoscute și sub numele de "Culte de salvare a sufletului", fiind foarte posibil ca această familie din Tomis să fi fost adepta unui astfel de cult. În "Cultele cu mistere", oamenii căutau să obțină promisiuni în legătură cu o viață fericită pe tărâmul celălalt. Aceste culte promiteau adepților o fericită nemurire, cu condiția să se inițieze și să respecte riturile, independent de comportamentul credinciosului, fie el meritoriu sau pă-cătos. Misterele urmăreau mântuirea individuală a oamenilor. Aces-te "Culte de salvare a sufletului" au pregătit apariția și răspândirea creștinismului. Mormântul se va degrada din ce în ce mai mult În opinia arheologilor, este absolut necesară și urgentă o intervenție pentru conservarea acestui monument. Constantin Chera a declarat că "mormântul nu este deschis publicului, deoarece ar însemna să deteriorăm în mod repetat și continuu microclimatul din interior. Accesul vizitatorilor în cavou ar dăuna picturii care s-a păstrat în forma originală din 1988 până în momentul de față. Păstrarea picturii a fost posibilă deoarece l-am acoperit din nou cu pământ, iar deasupra lui am plasat o baracă termoizolantă, în momentul de față într-o avansată stare de degradare". Arheologul a specificat că va fi posibilă o eventuală deschidere a mormântului către public, în mo-mentul în care autoritățile locale consideră că acesta ar merita, în primul rând o investiție într-o construcție care să protejeze obiectivul, iar în al doilea rând, tot pentru protecția monumentului, să îl prezinte într-o copie 1/1 sau printr-o cameră video lansată pe interior care să arate originalul. Intrarea propriu-zisă în mormânt nu va fi posibilă, pentru că accesul este extrem de dificil și pictura extrem de valoroasă s-ar deteriora, datorită schimbărilor de microclimat, fiind vorba de temperatură, umiditate, etc. "Am făcut nenumărate demersuri pentru protejarea lui, concretizate în existența unui proiect ce a primit toate aprobările din partea Minis-terului Culturii, care are inclusiv autorizație de construire, dar în momentul de față suntem în expectativă. Nu s-au alocat fonduri pentru o construcție de protecție adecvată, deși se impune în mod acut. Pe de altă parte, există o propunere de parteneriat privat, cu angajamentul celui care s-a oferit să încheie acest parteneriat, să investească în construcția de protecție, mult mai amplă decât proiectul inițial, și care ar fi de fapt un centru cultural, dar suntem și aici în așteptare", a explicat Chera.

Articole din Cultură-Educație


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.2264 secunde