Chestiunea aromână și "talibanii românofobi"

"Chestiunea aromână" a fost pusă în discuție cu maximă seriozitate la Congresul Aromâ-nilor, desfășurat timp de două zile în capitala Albaniei, Tirana, pornind de la realitatea că ea a străbătut veacurile și continuă să emane dispute care s-ar putea repercuta la nivel diplomatic.
Istoricii și lingviștii au nenumărate argumente, acceptate de majoritate, pentru a susține că aromânii sunt o parte a poporului român. Diversele societăți și fundații ale aromânilor aderă la această idee demonstrată știin-țific, iar alocuțiunea președintelui Societății de Cultură Macedo-Română, Ion Caramitru, a arătat că înalte personalități ale societății românești s-au implicat, de-a lungul timpului, în susținerea cauzei acestui "avanpost al românismului în Balcani", cum îl numea Nicolae Bălcescu la 1848. Iar cauza era aceea a păstrării identității naționale prin școli și biserici aromâne.
Și în prezent, statul român susține cu fonduri minoritățile de aromâni din țările balcanice, ca pe o componentă semnificativă a românilor de pretutindeni, fapt subliniat în repetate rânduri de reprezentanții la congres ai Asociației Culturale "Aromânii din Albania". De fapt, este singurul sprijin pe care îl primesc, ei nefiind recunoscuți decât ca "minoritate lingvistică" de statul albanez, deși o reciprocitate ar fi de dorit, de vreme ce albanezii sunt recu-noscuți ca minoritate națională în România, au reprezentare în parlament și primesc finanțare de la statul român.

"Talibani românofobi"
Problema care a apărut în ultimii ani și contrazice toate faptele istorice și științifice este pretenția unei organizații a aromânilor de a se organiza ca minoritate în cadrul statului român, la fel ca maghiarii, armenii, grecii sau turco-tătarii, ceea ce ar conduce la obținerea de fonduri din partea statului. Doar aceasta ar putea fi motivația pentru propagarea unei idei nesusținută de vreun argument științific, idee care ar demola, de fapt, tot ceea ce aromânii știu despre istoria și limba lor și nu ar pune nimic în loc.
S-au rostit vorbe dure la congresul aromânilor, mesajul președintelui fundației macedo-române din America de Nord conținând chiar cuvinte ca "talibani românofobi, dizidenți minoritari", cu referire la cei care au pretenția să reinventeze istoria.

Obiect de tranzacție la nivel european
Un mesaj tot atât de grav, dar transmis în termeni diplomatici, a dat ambasadorul României la Tirana, E.S. Viorel Stănilă, care a îndemnat asociațiile aromânilor să își urmărească perseverent și solidar scopurile comune spre a contracara astfel acțiunea celor care lucrează pentru a li se substitui în reprezentarea aromânilor de pretutindeni. "Avertismentele sunt foarte serioase și timp nu a mai rămas" a spus ambasadorul, lăsând să se întrevadă că interese mai mari ar fi în spatele acestor "rătăciri". "Cauza aromânească ar putea ajunge obiect de tranzacție la nivel european", a mai precizat ambasadorul.
De fapt, urmarea acceptării de către aromâni a unei noi istorii, inventate ad hoc, ar putea fi pierderea sprijinului pe care statul român l-a acordat constant minorităților din statele balcanice, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere diplomatic. Dacă aromânii s-ar declara etnie total separată de românitate, ceea ce s-ar câștiga în România, ca subvenție pentru o minoritate, ar reprezenta o pierdere pentru aromânii din statele balcanice, atât la nivel de finanțare din partea României, cât și la nivel de sus-ținere pe lângă guvernele statelor balcanice pentru recunoașterea statutului lor de minoritate națională.