Între "producția la hectar" și extazul din fața unei picturi

Cât de profitabilă mai este cultura constănțeană? Muzeele suspină după calitatea publicului. "Când e gratis dau buzna"

1265
4
Cât de profitabilă mai este cultura  constănțeană? Muzeele suspină după calitatea publicului.

Articole de la același autor

Prima lună a anului este și cea în care instituțiile de cultură află ce bugete vor avea la dispoziție în anul 2017, pe baza unor solicitări anterior depuse la Consiliul Județean, respectiv Consiliul Local Constanța.


Încă director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Traian Cliante declara, ieri, că în anul 2016 au fost monitorizați circa 70.000 de vizitatori, situând această instituție în topul obiectivelor de interes turistic local. 


Pentru acest an, MINAC a proiectat un buget cu aproximativ 5% mai mare decât cel de anul trecut, respectiv de 9.360.000 lei, compus dintr-o subvenție de 5.570.000 lei și 3.039.000 lei venituri proprii (bilete, săpături ori supravegheri arheologice). Întrebat dacă ar fi normală o corelare a subvenției solicitate cu numărul de vizitatori înregistrați, directorul Cliante s-a arătat indignat de această paralelă, considerând că în cultură nu se ia în calcul "producția la hectar". 


"Aceasta era o găselniță a anilor ’80, când organizam expoziții tematice pe care apoi le vindeam școlilor ca suport material pentru cursurile de istorie și primeam mai puțini bani de la bugetul local. Dar cât mai contează acum istoria în educația românească?", a adăugat sec același director.


De aceeași părere în ceea ce privește "cultura la hectar" a fost și dr. Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară, instituție care a încheiat anul trecut cu un număr de 30.000 de vizitatori. 


"Ne-am orientat foarte mult pe activități conforme cu profilul beneficiarului și atunci organizăm numeroase ateliere și lecții muzeale, dar și manifestări cu care îi atragem pe constănțeni, cum este cazul amplului eveniment «Meșteșuguri tradiționale în contemporaneitate». Nu mai departe zilele acestea ne pregătim pentru primul târg de anul acesta, cel al Mărțișorului, care va atrage, timp de trei zile, zeci de constănțeni", declara Magiru, adăugând că pentru acest an a solicitat o subvenție de 1.124.000 lei.


În fața unei picturi nu cazi în extaz dacă ești habarnist
Fără să încerce vreo cosmetizare abracadabrantă, dr. Doina Păuleanu recunoaște că în comparație cu numărul mic de vizitatori (3.690 plătitori), bugetul solicitat este mare: 1.808.366 lei plus alte 636.770 lei pentru participarea la două proiecte culturale. 


"Dar acesta este nivelul de educație al publicului. Este un fenomen care intră totuși într-o nișă și răspunsul publicului românesc este acesta. Avem în jur de 15-20 de evenimente pe an și avem numeroși vizitatori, circa 60-100, așa încât numărul neplătitorilor e egal cu cel al plătitorilor. Plus Noaptea Muzeelor, în care noi am numărat aproape 1.800 de vizitatori. 


Cred că este un fenomen de masă: cum apare ceva gratis să ne bulucim! Stau în fiecare an la Noaptea Muzeelor și mă uit la ei… de unde au apărut și nici nu par interesați, pentru că îi văd cum vin. Aproape că vin să bifeze că au fost și la noi, parcurg în viteză. Dacă nu ai instrucție, nu cred că îți spune foarte mult un muzeu de artă. Un public care nu pare să aibă legătură sau afinitate cu fenomenul acesta. Și nu suntem numai noi în această situație, ci marea majoritate a muzeelor de artă din țară.


Oarecum stranie, pentru că este mic numărul de vizitatori, față de investiția care trebuie făcută și în raport cu normele care se cer într-un muzeu de artă și cu grija care trebuie purtată acestui patri-moniu, lucrările noastre fiind cele mai sensibile în raport cu arheologia, de pildă. Pe de altă parte, muzeele trebuie să existe pentru că ele au un rol măcar de păstrare a unui patrimoniu și de transmitere a lui către generațiile care vin. 


E greu de sperat că numărul de vizitatori va crește dacă nivelul de educație va rămâne același", a mai declarat același director. Întrebată dacă din punctul de vedere al managementului a făcut tot ce se putea, același interlocutor a continuat: "Evenimente facem, chiar de consistență, iar lucrurile se petrec la un anume nivel în câmpul de consacrare. Nu facem niște lucruri simple, gratuite, lipsite de valoare. 


Poate dacă am avea un sector de relații cu publicul foarte puternic, poate acesta ar putea să creeze niște lucruri speciale pentru o anumită categorie de public. Dar în momentul în care toți oamenii angajați ai muzeului sunt 25 cu mine cu tot, nu am ce să fac. Poate că s-ar putea face mai mult la sectorul școlar, dar care ne cam ocolește, din păcate. Dar în momentul în care s-a scos orice noțiune din cartea de istorie despre artă, nu ai cum să cazi în extaz în fața unei picturi. 


Pe de altă parte, noi nu am creat în România deprinderea de a merge oamenii la muzee. Noi toți când mergem în străinătate, primul lucru pe care îl facem e să ne repezim în muzee, iar în orașele noastre și în țara noastră le ignorăm sau le neglijăm. Revenind la exigențele cărora trebuie să le răspundă un manager de muzeu acum, acelea sunt conservarea lucrărilor de patrimoniu. Pentru că poate vor veni și niște timpuri mai bune…", a conchis valorosul om de cultură constănțean.


Comentează știrea

prof.univ.
26 ianuarie 2017
opinie

Cititi cu atentie declaratiile acestor 3 oameni de cariera muzeografica si luati in considerare obiectivitatea afirmatiilor si seriozitatea abordarii lor. Inca mai avem cativa specialisti si trebuie sa fim atenti sa nu ni-i pierdem!

Stimate "prof.univ."(nr.1)
26 ianuarie 2017
Preapretiosilor oameni de cultura constanteni,

jurnalisti,strimata doamna Simona Anghel,valorosule om de cultura Doina Pauleanu. Noi publicul constantean,vizitatorii,idiotii,incultii,prostii ne cerem scuze ca respiram alaturi de voi.Iertati-ne ca ne-am nascut in preajma voastra.Cand e gratis,am rupt usa muzeului. Cu plecaciune,semneaza un idiot......Doar o vorba sa va mai spun:sunteti aroganti,muzeele voastre sunt primitive,sunteti inapoiati,nu stiti sa atrageti publicul,sunteti plictisiti de propria voastra meserie.Va intereseaza mai mult doctoratele si gloria voastra stiintifica decat "idiotii" de la picioarele voastre.Intr-un cuvant,sunteti fantome de muzeu.Stiu ce spun.

un constantean
26 ianuarie 2017
profibalitate si calitate

Mi se pare nepotrivita abordarea tuturor. Titlul este incitant si conduce la derizoriu. Sunt trecute printr-o sita trei muzee. In balanta se pune numarul de vizitatori, banii primiti de la buget si cei obtinuti prin autofinantare. Acest mod de abordare ne duce cu gandul la anumite norme impuse culturii pana nu de mult. Inca se mai pedaleaza pe aceste criterii. Nici atitudinea directorilor nu este tocmai cinstita. Insa, raspunsul lor a fost calibrat dupa masura intrebarii. Intrebarea care se pune in acest context este daca mai avem nevoie de cultura, de istorie, de arta. ....Si daca da, ce facem pentru atragerea sumelor necesare, cum diversificam oferta, cum atragem oamenii, tinerii in special, cei care vor fi maine impreuna cu copii lor consumatori. Sa o spunem clar, o societate fara cultura este in bezna totala. Participarea la actul cultural, chiar si ca simplu privitor, contemplator, este un mare castig social. Aceasta activitate se cultiva insa. Aici trebuie dusa batalia. Nimeni nu spune ce trebuie facut si cum. Toata lumea pune cultura in balanta numai din punct de vedere financiar. Nimeni nu se gandeste la consecintele sale in formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Treburile sunt foarte complicate. daca privim problema numai prin prisma banilor, atunci ordonatorii de credite ar putea cere intr-o buna zi inchiderea muzeelor. Daca na uitam in interiorula cestora vedem ca sunt institutii care se zbat, practic, in mizerie. Nu au personal, se lucreaza in conditii grele pe salarii mici, de multe ori se cumpara tot felul de instrumente de lucru din banii proprii. Daca judecam asa cum se pune problema in titlul articolului, muzeele sunt sortite pieririi nu peste mult timp. Munca intr-un muzeu este cu totul speciala. Oamenii trebuie sa se instruiasca mereu, este ceva normal sa sustina tot felul de examene, sa aiba tot felul de atestate profesionale. Acest fapt nu trebuie sa-i puna la colt numai pentru faptul ca sunt, din punct de vedere istoric sau artistic, mai pregatiti decat publicul. Este o abordare jenanta pentru ca intr-un muzeu vin alti oameni pregatiti la nivel de varf in domeniul ingineresc, medical, juridic, padagogic etc. sau cu pregatire medie dar foarte interesati de un domeniu sau altul. Nu incap frustrari atunci cand vorbim de participarea la actul culturat, indiferent cum ca producatori, pastratori, prezentatori, cercetatori sau consumatori pentru ca nu mai suntem in anii `50. Trebuie sa fim mai atenti si sa lasam emotiile socio-politice cat mai departe de cultura.

ionel
26 ianuarie 2017
muzee

pe pauleanu o intereseaza ce bani ii intra in buzunar de la proiecte si mai putin ce incasari are muzeul

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 26 Noiembrie 2016
Stire din Cultură-Educație : Gală aniversară la Teatrul de Stat
Pagina a fost generata in 0.4252 secunde