€ 4.748
£ 5.4269
$ 4.1981

Mai multe ştiri online:

Casa Pariano, conacul ridicat pe piscurile falezei

Ştire online publicată Miercuri, 21 Iulie 2010. Autor: Violeta PAVELESCU
Prima clădire de pe Bulevardul Elisabeta, Casa Pariano, actualul Muzeu de Sculptură „Ion Jalea” (din 1968), înlocuia imobilul deținut de Nicolae Macri, comandantul portului. Conform lucrării „Constanța 1878 – 1928. Spectacolul modernității târzii” (editura Arcade, 2006, vol. I), realizat de dr. Doina Păuleanu, Constantin Pariano îi comandă, în 1913, celebrului arhitect Victor Stephănescu planurile unei case-conac în stil neo-româ-nesc, plasată pe cel mai înalt punct al falezei. Proiectul a fost finalizat abia în 1920, din cauza condițiilor incerte care au precedat intrarea României în primul război mondial. Edificiul a avut, de-a lungul timpului, mai multe destinații: din 1928 – Con-sulat englez, din 1931 – sediul Serviciului Maritim Român, în perioada ocupației sovietice având un rol strategic în raport cu zona portuară. Constantin Pariano, un mare moșier, membru fondator al Clubului Conservator, a fost subprefect și de două ori prefect de Vlașca, deținând, apoi, această funcție de trei ori, la Constanța, între 1900 și 1912. Venit în Dobrogea după 1878, Pariano cumpără terenuri, creând „moșia Hasancea, cu prelungiri în Demircea și Mahometcea, unde a zidit cunoscutul conac în vechiul stil românesc”, astăzi comuna Valul lui Traian. Ziarele vremii consemnau faptul că, la Hasancea, Pariano a pus bazele celei mai frumoase gospodării agricole dobrogene, care a devenit ulterior obiect de studiu pentru studenții Școlii Superioare de Medicină Veterinară din București. Mare iubitor de artă, în special pictură și sculptură, Pariano este, în același timp, un militant pentru drepturile politice ale dobrogenilor, semnând articole în publicația „Farul”, care îi atrag critici și laude puternice. Pe 15 ianuarie 1930, ziarul „Dacia” anunța: „S-a stins un pionier... Unul dintre pionierii românismului în Dobrogea, Constantin Pariano. […] În Dobrogea a fost un luptător convins al acordării drepturilor politice locuitorilor băștinași, luptând alături de Ioan N. Roman și de defunctul Ion Bănescu – în care scop a luat ființă ziarul «Drapelul», de sub conducerea dlui Roman” (I.N. Roman, în lucrarea „Despre Constantin D. Pariano”, citat de dr. Doina Păuleanu, p. 311). De asemenea, Constantin N. Sarry scrie, în necrologul publicat în anul morții lui Pariano: „Boierul Pariano […] se înșiruie dintru început printre protagoniștii pentru drepturile politice ale Dobrogenilor și nu o dată a coborât la gazetăria de toate zilele, întru apărarea celor mici și apăsați de samavolniciile administrative” (Constantin C. Sarry, în lucrarea „Constantin D. Pariano – Om de cuvânt?”, citat de dr. Doina Păuleanu, pag. 311). Mai aflăm, din volumul dr. Doina Păuleanu, că ultima dorință a lui Constantin Pariano a fost să fie dus la groapă pe un car împodobit cu covoare și tras de boi, în semn de uniune pe vecie cu pământul românesc.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.7225 secunde