Simion Hancescu, liderul sindicaliștilor din învățământ:

"Carnetul de partid nu e biletul către scaunul de inspector școlar general!"

Ştire online publicată Marţi, 14 Aprilie 2015. Autor: Simona ANGHEL
Recent, s-a aflat la Constanța Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, cu prilejul Conferinței județene a filialei de aici, ocazie cu care a adus în discuție o serie de mari probleme cu care se confruntă profesorii din România.

- Mai credeți în depolitizarea învățământului?

- Dacă se va merge pe aceeași corectitudine în organizarea viitoarelor concursuri la Ministerul Educației, avem o șansă de a fi depolitizat învățământul. Rezultatele chiar surprinzătoare de la primul concurs pentru funcția de inspector general mă determină să fac această afirmație, că într-adevăr criteriul politic a fost nerelevant. Au fost județe care au avut un singur candidat din partea PSD, dar acesta nu a luat concursul. Sau au promovat candidați aflați acum în opoziție, foști PDL-iști sau liberali.

- Cum comentați rușinea de a avea asemenea inspectori generali nepregătiți?

- Au fost și cazuri de candidați care s-au retras din timpul probelor, dar care și-au retras dosarele și au anunțat că nu se prezintă la concurs, după consumarea primelor două probe descoperind o promovare foarte mică. Nu pot interpreta decât că nu sunt pregătiți. Din păcate, așa cum stau lucrurile, privind și retrospectiv atunci când discutăm despre aceste funcții, nu întotdeauna merg oamenii cel mai bine pregătiți. În primul rând trebuie să ai o carieră profesională ireproșabilă ca să te poți impune în fața unui județ sau a unei unități de învățământ și calități morale. Calitatea de membru de partid nu îți garantează sau nu trebuie să constituie criteriul care să te promoveze, biletul către scaunul de general.

- Ați fost aplaudat pentru recu-noașterea faptului că educația s-a birocratizat excesiv.

- Înclin să cred că această problemă a fost intenționat făcută: dă omului cât mai mult de muncă ca să nu aibă timp să gândească…

- Cum caracterizați, după 25 de ani, reforma educației în România?

- Este într-o continuă căutare și nici acum nu s-a găsit acea soluție care să conducă la o reformă reală. În momentul de față sunt încă probleme în ceea ce privește programele școlare, resursa umană, managementul unităților de învățământ, adică exact cei trei piloni care stau la baza arhitecturii învățământului. Să ne închipuim un triunghi cu aceste trei laturi, în mijlocul căruia stă elevul. Din nefericire, în România elevul a fost uitat. Trebuie să gândim programe ancorate la realitățile de la noi, să nu mai împrumutăm chestiuni absolut inutile pe care elevii nu mai acceptă să le înghită. Suntem în 2015 și lucrurile trebuie schimbate radical.

- Și elevul e de vină sau doar profesorul?

- Nici unul, nici altul. Ei nu fac altceva decât să înghită zi de zi ceea ce politicul din România ne-a furnizat, și anume legi incoerente, profesori slabi plătiți. Nu putem să mai vorbim în termeni apocaliptici despre dezastrul de la Bacalaureat, dar trebuie să recunoaștem că învățământul românesc nu a găsit acea soluție, acel antidot astfel încât și elevul să vină cu mare plăcere la școală și dascălul la fel. Au trecut multe generații și din păcate ce spuneam acum 15 ani s-a adeverit. Singura șansă a României de a scăpa de sărăcie este să investească în educație, care este un bun universal. Fără o educație performantă, la progres și bunăstare nu se poate ajunge.

- Depășind discursul sindical, vă întreb ce ați face dacă ați fi în fotoliul ministerial?

- Aș face o lege care să fie valabilă măcar pentru o generație, nu una cârpită de fiecare ministru care mai vine pe acolo. Asta înseamnă să las la o parte orice orgoliu politic și să stau la masă cu toate partidele, cu părinți, cu elevi, pentru că stabilitatea legislativă este fundamentală. Și a doua condiție este să dau dascălilor un salariu decent și apoi să le cer. La noi se întâmplă invers. Dascălii sunt criticați și terfeliți poate pe nedrept de cele mai multe ori, dar nimeni nu a făcut o analiză obiectivă să vadă de ce s-a ajuns aici. Dacă până în 1989 la facultățile care pregăteau profesori erau trei-patru candidați pe un loc acum oricine obține diploma de Bacalaureat poate să ajungă în învățământ, chiar fără examen. Și cum poate să fie performant un astfel de tânăr fără vocație? Pentru el școala este ceva temporar sau merge ca să ia o leafă sigură, oricât e ea de mică. Și din păcate, mâine dacă s-ar lua decizia politică, trebuie să așteptăm patru-cinci ani pentru că acumulările sunt multe, sunt istorice.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Eveniment
luni, 20 mai Foto : Vine! Foto cu Radu Mazăre în cursa TAROM Paris - București 37474 vizite, 0 comentarii Vine! Foto cu Radu Mazăre în cursa TAROM Paris - București
Actual
vineri, 24 mai Foto : Veste bună pentru români. Când se anunță următoarea minivacanță 2266 vizite, 0 comentarii Veste bună pentru români. Când se anunță următoarea minivacanță
Politică
marti, 21 mai Foto : UPDATE. Radu Mazăre, dus la Penitenciarul Rahova 1922 vizite, 0 comentarii UPDATE. Radu Mazăre, dus la Penitenciarul Rahova
ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.8636 secunde