Bobotează "clasică": ploaie, îmbulzeală și coate ascuțite

Gerul Bobotezei a fost înlocuit, ieri, de o ploaie sâcâitoare, care a ținut departe de tradiția Bobotezei, petrecută pe faleza Cazinoului, mulți dintre constănțeni, de data aceasta fiind prezenți doar vreo 5.000 de credincioși, spre deosebire de alți ani, când se înghesuiau mult mai mulți. 

Așa încât cele 150.000 de sticle cu aghiazmă pregătite de Arhiepiscopia Tomisului încă din zori au fost îndestulătoare. Chiar și așa, constănțenii s-au îmbulzit, la finalul procesiunii, într-o "avalanșă" nefirească pentru un asemenea moment. Dar probabil că așa simt unii credincioși că se… sfințesc. 

Prinzătorii crucii, la dublă reușită 

Parte importantă a tradiției de Bobotează, aruncarea celor trei cruci în apă a suscitat interesul a 14 bărbați, 10 dintre ei fiind angajați ai Forțelor Navale. 

Inginerul Adrian Arhip a prins pentru a doua oară crucea, el sărind în apele Mării Negre și în urmă cu patru ani. "Sunt fericit și emoționat că am reușit din nou și îmi doresc să ne aducă sănătate mie, părinților, prietenilor, prietenei", declara fericitul prinzător. 

Ceilalți doi care au ajuns să prindă crucile sunt scafandrii militari Alexandru Dobrescu și Ionuț Pîrlea, acesta fiind și el la a doua "ispravă". 

La înapoierea pe mal, Înalt Prea Sfințitul Teodosie a transmis un mesaj tuturor credincioșilor constănțeni: "Aghiazma cea mare este apa vieții. Și marea, și pământul s-au sfințit astăzi cu aghiazma cea mare și de aceea și sufletele noastre trebuie să se sfințească, să simțim cu toții bucuria Bobotezei, cu toate darurile sale bogate. De aceea, trebuie să luăm această apă sfințită până pe 14 ianuarie. Boboteaza aduce soarele cel neapus, iar dacă acum e umbră și plouă, soarele Hristos trebuie să strălucească înlăuntrul nostru. Vă dorim ca anul acesta să-l parcurgeți cu mai multă înțelepciune, cu rugăciune și credință, cu cumințenie, cu mai multă iubire, să nu ne dezbinăm, să nu mai fim unul contra altuia". 

Conform rânduielilor bisericești, după data de 14 ianuarie, aghiazma mare "se ia numai cu post și cu spovedanie, întotdeauna înainte de anafură, cu binecuvântarea preotului duhovnic". Unii preoți obișnuiesc să dea aghiazma mare, după post și spovedanie, acelora care nu au binecuvântarea de a se împărtăși cu Sfintele Taine. Cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun, aghiazma mare se poate bea și în zilele de sărbătoare. 

Cu aghiazma mare se pot stropi și casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele și livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic). De asemenea, cu pocăință și cu binecuvântarea duhovnicului, aghiazma mare se poate lua și în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu darurile dumnezeiești ale Duhului Sfânt, aghiazma mare a săvârșit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele și izbăvind din primejdii pe cei credincioși.