Blestemul mormintelor de sub strada Traian

2528
Blestemul mormintelor de sub strada Traian - 48284705301fd15bc53286c20601fff4.jpg

Articole de la același autor

Prăbușirea unor părți din strada Traian la intervale relativ scurte a atras, iarăși, atenția asupra unei probleme vechi cu care se confruntă Constanța, și anume surparea malurilor.
Am stat de vorbă cu Constantin Chera, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie, care consideră că soluția acestei probleme este consolidarea falezei. "Construcțiile din spatele mozaicului, spre Piața Ovidiu, se află în zona antică a orașului, unde, la adâncime, sunt prezente și o seamă întreagă de galerii care formează o rețea, unele cu o înălțime de 1.70 m. E simplu ca aceste galerii să se surpe la un moment dat, pentru că ele sunt în momentul de față sub nivelul mării, și astfel să apară aceste adâncituri în carosabil, prin infiltrarea apei", spune Constantin Chera.

Istoria din adâncuri
Sub strada Traian, tronsonul dinspre gară, se află o zonă de necropolă, cu sute de morminte săpate în loess.
"Pământul este un fel de șvaițer aici, pentru că încă există un număr mare de morminte necercetate, din epoca antică", spune Constantin Chera.
Un alt tronson al străzii continuă de la serpentina ce coboară la Poarta 2 Port, spre interiorul cetății tomitane, aproximativ paralel cu zidul de incintă romano-bizantin, amplasat de-a lungul Bulevardului Ferdinand. Traseul urmează apoi axul peninsulei, unde subsolul este constituit de depuneri arheologice, pe alocuri adânci de 5 m, precum și de galerii inundate, construite prin secolele IV-V ca rezervoare de apă potabilă pentru oraș. "Prăbușirea acestor galerii antrenează și prăbușirea altor straturi de deasupra lor, fiind la profunzime mare", precizează Constantin Chera.
"Necontenita surpare" a malurilor a fost abordată, în cărțile sale, de dr. Doina Păuleanu, care amintește opinia exprimată în 1894 de inginerul Vladimir Simu referitoare la zona nord-estică a malurilor. Inginerul nu vedea punerea în valoare a acestei suprafețe fără "lucrări de întărire enorme".
De asemenea, în 1897, Anghel Saligny, Grigore Cerchez și Ilie Radu semnau un raport privind "problemele urbanistice, ambientale și estetice ale Constanței, prin care se solicita imperios remedierea, măcar provizorie, a malului" (Doina Păuleanu, în "Constanța. Aventura unui proiect european", editura Ex Ponto, pag. 188).
Autoarea povestește că, la 9 mai 1894, Primăria mai crede într-o intervenție de suprafață, luându-și, însă, precauții pentru adoptarea unor soluții radicale: "Malurile mării în fața stradelor Ceres, Basarab și altele, din causa scurgerii apelor de ploi, s-au surpat și sunt în pericol de a se surpa încă. Vă rog să ne presentați de urgență un devis pentru repararea lor", îi scria primarului inginerul arhitect comunal Adolf Linz.
Primăria îl însărcinează pe ingi-nerul comunal Hermann Schmidt cu întocmirea unui studiu asupra metodelor de evitare a prăbușirii malului mării pe partea nordică a orașului. El propunea ca soluție împotriva infiltrării apei de ploaie "șanțuri căptușite cu piatră groasă înclinate spre mare, terase și taluzări bine consolidate la bază, plantate intensiv" (p. 189).Totodată, semnala consecința principală pe care ar avea-o inactivitatea în fața stringentei probleme, și anume înnămolirea Portului.
Pe 25 iunie 1895, ziarul "Constanța" susținea, pe prima pagină: "Chestiunea surpărilor malurilor mărei spre Nord-Estul orașului nostru devine din ce în ce mai ardentă pentru oraș. […] Istoria și tradițiunea populațiunei ne spun că o parte a orașului spre Nord-Est ar fi înecată în mare. Aceasta este partea care se află între actuala biserică armeană și actualul Hotel Carol, unde o parte din orașul Tomis mai repede sau mai încet, poate chiar și prin concursul cutremurelor, a dispărut în mare și aceasta după ce lucrările de apărare în contra valurilor n-au mai fost întreținute ci din contră, pietrele construcțiunilor antice au fost răpite de locuitori barbari ulteriori pentru a le uza în construcțiunile lor". (p. 191).

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4067 secunde