Bijuteriile arhitecturale ale Constanței. Ce moștenire au lăsat armenii

Duminică, 01 Noiembrie 2015
1221
Zona Peninsulară a Constanței se mândrește cu o impunătoare construcție în stil brâncovenesc, ridicată de armeanul Armenag Damadian. Situată în piața Ovidiu, clădirea are o poveste interesantă. Este locul unde a funcționat ani buni "Casa Cerealiștilor", iar după naționalizare, a fost reședința ICRAL-ului, scrie Simion Tavitian în volumul "Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor". 


Amplasată cu fața spre mare și cu spatele la Piața Ovidiu, Casa Damadian are în partea stângă Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, iar în dreapta, blocurile. Despre unicul imobil vorbește și criticul de artă Doina Păuleanu, în volumul "Constanța 1878-1928, spectacolul modernității târzii". 


Planurile inițiale descriu casa cu un subsol, două etaje și mansardă. Imobilul a avut o serie de proprietari și îi amintim doar pe Andonovici, Cicilianopulo, Stavraca. 


Potrivit documentelor, Alice Wegener devine noul proprietar al imobilului în anul 1893, cumpărându-l de la bulgarul Stavraca. Wegener construiește o vilă, care apare în actele vremii "Casa Wegener". 


În anul 1930, casa este cum-părată de soții Damadian, care doresc să-și pună amprenta asupra imobilului, dorind să-l facă mai spațios și mai înalt. Nu renunță la Casa Wegener, hotărându-se să facă o serie de extinderi. Rămân în picioare zidurile și planșeele de la subsoluri, parter și etajul 1. S-a intervenit și s-au modificat fațadele, pentru a i se da un aspect unitar, s-a mai adăugat încă un etaj deasupra ei. De asemenea, s-a mai adăugat un corp spre port, alăturat fostului turn, care are două balcoane deasupra. 


Simion Tavitian, în volumul "Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor", povestește: "Armenag a fost căsătorit cu Haigui Ghiulbenchian, verișoara primară a regelui petrolului, Ghiulbenchian. Haiganuș l-a adus în Constanța pe fratele ei, Ghiulbenchian, care s-a căsătorit cu o româncă și a avut o fată, Irina Ghiulbenchian. Armenag Damadian nu a avut copii, iar moștenitoarea averii sale a rămas Haiganuș Damadian". 


Casa cu două subsoluri și o gură de tunel 
Este casa cu două subsoluri, unde există o gură de tunel. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, această gură de tunel era folosită pentru ieșirea spre cheiurile portului. 


Casa suportă o serie de modificări, iar în anul 1950, tot potrivit documentelor, apare ca fiind naționalizată. După Revoluția din 1989, casa a fost revendicată și apoi vândută unor norvegieni. 


La începutul secolului XX, viziunea armenilor își pune amprenta asupra clădirilor din spațiul dobrogean. Dacă celelalte clădiri erau orientate cu fața către Piață, Casa Damadian este amplasată cu fața către port. Armenii lasă moștenire acestui spațiu numeroase imobile a căror frumusețe îți taie respirația. Alături de Casa Damadian, avem Casa Zambaccian, o bijuterie clasică art - nouveau, Palatul Manisallian, Casa Genoveză, cunoscută sub numele de Casa cu lei etc. 


În același volum, Simion Tavitian sublinia că "în urbea tomitană s-au împletit nu numai stilurile arhitec-tonice, dar și etniile care au populat, de-a lungul timpului, acest spațiu". 


Articole din Cultură-Educație


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3008 secunde