Chiar dacă profesorii și elevii sunt de o săptămână în vacanța de iarnă, ministrul Educației, Mircea Dumitru, se dovedește un neobosit "truditor" pentru învățământul românesc și a aprobat, prin ordin, metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, valabile în sesiunea 2017.
Principala noutate adusă de noul act normativ o reprezintă accentuarea ponderii acordate participării și punctajului cadrelor didactice care înregistrează performanțe notabile în activități de prevenire și combatere a abandonului școlar, respectiv în managementul de proiecte integrative care să genereze consolidarea culturii școlare centrate pe progres, cooperare și incluziune.
În acest sens, metodologia precizează în mod explicit că la concursul pentru acordarea gradației de merit poate participa inclusiv personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă deter-minată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 4 ani, care în perioada 1 septembrie 2011 - 31 august 2016 a avut performanțe deosebite în prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, în integrarea copiilor cu nevoi speciale în învățământul de masă, în progresele școlare ale elevilor în risc de abandon școlar, în inițierea și managementul unor proiecte școlare care au condus la consolidarea culturii școlare incluzive. În același timp, cadrele didactice trebuie să dețină și calificativul "Foarte bine" pentru fiecare an școlar din perioada evaluată.
Patru criterii majore
Pentru a obține gradația de merit, sunt luate în calcul patru criterii majore al căror punctaj maxim însumat reprezintă 100 de puncte: activități complexe cu valoare instructiv-educativă (70 de puncte), performanțe deosebite în inovarea didactică/managerială (10 puncte), activități extracurriculare și implicarea în proiecte (15 puncte) și contribuția la dezvoltarea instituțională (5 puncte).
Astfel, în cadrul criteriului activităților complexe cu valoare instructiv-educativă, vor fi punctate și rezultatele deosebite obținute în pregătirea preșcolarilor și a elevilor din medii dezavantajate, cu cerințe educaționale speciale și cu alte dificultăți de învățare, precum și inițierea și aplicarea unor proiecte didactice inovatoare pentru progres în învățare a fiecărui copil, inclusiv a celor aflați în risc de abandon școlar și a copiilor cu cerințe educaționale speciale. De asemenea, se pot acorda puncte pentru inițierea și aplicarea unor proiecte didactice inovatoare la clasele în regim simultan, pentru progres în învățare a fiecărui copil, inclusiv a celor aflați în risc de abandon școlar și a copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Suplimentar, în cadrul criteriului privind performanțe deosebite în inovarea didactică/managerială a fost introdus un nou indicator: elaborarea/susținerea de programe de formare sau de dezvoltare profesională inovatoare pentru cadrele didactice care lucrează cu preșcolari/elevi aparținând grupurilor dezavantajate/vulnerabile.
Gradația de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2017. Personalul didactic din învățământ care beneficiază de gradație de merit până la 31 august 2017 poate participa la un nou concurs.
Numărul maxim de gradații care pot fi acordate reprezintă 16% din totalul posturilor didactice auxiliare, respectiv 16% din totalul posturilor didactice de predare, de conducere, de îndrumare și control existente la nivelul inspectoratului școlar. Potrivit prevederilor în vigoare, cuantumul gradației de merit se determină prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază pentru fiecare beneficiar în parte.
Competența profesorului este alta, nu să prevină abandonul!
Și pentru că cele mai mari procente de abandon școlar se înregistrează la liceele tehnologice sau în mediul rural, am încercat să aflăm cât de bine primită este inițiativa ministrului de la doi profesori cunoscuți în învățământul constănțean.
Prof. Adriana Cristina Oprea, cadru didactic la Liceul Tehnologic "Dimitrie Leonida", fost inspector general adjunct, se întreba cum vor fi cuantificate performanțele în combaterea abandonului și a părăsirii timpurii.
"E necesară o procedură, niște documente care să justifice modalitatea prin care ai reușit să previi abandonul. Eu și acum merg la ei acasă, duc muncă de lămurire cu părinții sau cei în grija cărora au fost lăsați, dar cum justific? Cu bonul de motorină sau agenda telefonului? Ideea este lăudabilă, dar, din punctul meu de vedere, este populistă, pentru că nu știu cum va putea fi dovedită această muncă extrașcolară. Una este să previi abandonul cu un elev din buricul târgului, ai cărui părinți sunt abordabili, și alta este să aduci pe altul care nu știi în grija cui a rămas, după plecarea părinților la muncă în străinătate. Dar întreb și eu: diploma pe care am obținut-o pe o anumită curriculă și faptul că îmi țin orele nu mai contează? Am alergat pe străzi prin anii ’80 după elevi, dar atunci aveam concursul primăriilor, al Poliției, purtam o corespondență, dar acum nu mai răspunde nimeni. Am părinți care nu mai răspund când văd numărul meu de telefon și închid instantaneu", a declarat prof. Oprea.
Pe de altă parte, prof. Alexandru Bujeniță, fost director al Liceului Teoretic "Ioan Cotovu" din Hârșova, consideră că 80% din criterii sunt greu de realizat de un profesor foarte bun la clasă.
"Și mie îmi expiră gradația de merit în primăvară, dar cred că am să renunț, pentru că trebuie să vânez cursurile prin străinătate, să plec câteva ore la Chișinău. Cât privește performanțele deosebite în prevenirea și combaterea abandonului, depinde de politica la nivel național, nu e de competența profesorului de la clasă. La clasa a IX-a și a X-a ne străduim să-i aducem la cursuri, pentru că se simte când lipsesc câte trei-patru, iar din a XI-a și a XII-a îi exmatriculăm", a declarat prof. Bujeniță.
Întrebat care sunt cauzele creșterii abandonului școlar, același profesor ne-a uimit cu declarația sa: "Nu mai văd utilitatea școlii, deocamdată! Mulți se angajează, pentru că nu mai consideră atractivă școala, considerând că nu oferă perspectivă de un trai mai bun", este trista constatare a prof. Bujeniță.