Balcicul, prin ochii artiștilor de odinioară

Conform directorului instituției de cultură, Doina Păuleanu, revelația Balcicului se datorează, în primul rând, pictorilor Iosif Iser și Ion Theodorescu-Sion, mobilizați la sud de Dunăre în cel de-al doilea război balcanic, Alexandru Satmary, Gh. Petrașcu și Ipolit Strâmbu, călători entuziaști, atrași imediat după încheierea ostilităților de lumina și pitorescul țărmului sudic.

"Claudia Millian scria într-un ziar interbelic că, după războiul balcanic, Balcicul se ascundea în cutele de cretă ale masivurilor lui și se tolănea leneș în apele de mătase ale unui golf săpat de viață, din tumultul Mării Negre.

«Cu adieri ușoare și cu un climat mediteranean, cu peisagii ierusalemice și cu oameni timizi și cuminți, Balcicul odată descoperit devine o geografie de poezie și de culoare, în cucerirea căreia au plecat visători și artiști. După Alexandru Satmary, descoperitorul și animatorul acestei întinderi de munte și de mare, au venit aici aproape toți pictorii și scriitorii - și cu deosebire cei dintâi. Răsfățat pe palete diferite, Balcicul a împrumutat o mie și unul de chipuri, a răsărit ca o sirenă din dantela apelor, ca o stea din adâncurile munților de cretă, mereu altfel, ca orice negrăită frumusețe, de basm oriental»", a declarat criticul de artă.