"Băga-mi-aș!" în loc de salut! Elevele înjură mai rău ca... birjarii

Tot mai mulți părinți constănțeni ajung să reclame profesorilor din școli și licee comportamentul indecent, de-a dreptul violent și vulgar al elevelor, fenomenul nefiind caracteristic zonei, ci mai repede unei generații lipsite de valori morale și identitare.

Plecând de la această realitate, dar și de la alte caracteristici ale violenței în rândul elevilor, Asociația Sigma Development Center, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, a dezvoltat, timp de aproape un an și jumătate, un proiect intitulat "Tineri fără etichete", ai cărui beneficiari au fost 300 de elevi de liceu cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, provenind din patru licee constănțene: Colegiul de Marină "Al.I. Cuza", Colegiul "Dobrogea" Castelu, Liceul Tehnologic "Nicolae Dumitrescu" Cumpăna și Liceul Tehnologic "Ion Bănescu" Mangalia, din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a.

Ieri, psihologul Daniela Tudor, manager de proiect, declara, pentru "Cuget Liber", că cele patru licee au fost recomandate de ISJ Constanța ca fiind cu o rată ridicată a cazurilor de violență.

"Una dintre manifestările care au fost adresate în acest proiect s-a referit, bineînțeles, la limbajul pe care elevii îl folosesc în mediul școlar sau în mediile familiale. În primul rând, pentru noi a fost o provocare să conștientizeze că există un limbaj agresiv, care lezează demnitatea și stima de sine a celuilalt. Și în al doilea rând, a fost o provocare să îi determinăm să reducă aceste manifestări. Din fericire, acum, la finalul proiectului, am constatat că unii dintre elevi au devenit respectuoși, au putut să asculte opiniile diverse, fără să mai creeze tensiuni și conflicte. La începutul activităților se loveau, se înjurau, țipau, se acopereau unii pe alții, în dorința de a-și expune propria opinie. Spre final, activitățile s-au derulat în cu totul altă manieră", a adăugat psihologul.

Schimbare șocantă a elevilor participanți

Maxima provocare a fost participarea la o școală de vară, care s-a derulat pe parcursul unei săptămâni în Delta Dunării, la Complexul Cormoran.

"Am ales acea locație pentru că era izolată, iar noi am avut în intenție să-i învățăm să reacționeze diferit în momentul în care apar conflicte de orice natură - verbale, prin neglijență, prin ruperea unei relații, iar noi am încercat să le oferim tehnici de a comunica diferit cu persoane din jurul lor. Primele două zile au fost foarte grele, pentru că ei proveneau din medii violente, pline de agresivitate. Din fericire, cei 12 profesori-trainer care au participat la acest proiect au folosit tehnicile învățate la orele lor și diferența se vede", mai spune Daniela Tudor.

Psihologul s-a declarat foarte impresionat de povestea unuia dintre elevii implicați în proiect, care a reușit să-și schimbe atât de tare comportamentul, încât a șocat-o chiar și pe mama lui, plecată la muncă în Italia: "Ne-a contactat pe Facebook ca să ne întrebe ce se întâmplă cu copilul ei, de i-a declarat că o iubește și că apreciază foarte mult faptul că a plecat în străinătate ca să câștige bani pentru el. Această atitudine nouă a propriului copil a speriat-o. I-am spus că nu suntem niciun fel de sectă și că nu l-am racolat în niciun fel de grupare ocultă, ci doar i-am acordat respectul pe care orice copil și om îl merită".

ATENȚIE, părinți!

Am întrebat managerul de proiect dacă există o soluție a îndreptării derapajelor de comportament și limbaj.

"Noi am încercat să nu ne lăsăm provocați și să le arătăm că, dincolo de agresiunea lor, pe care o înțelegem ca o formă de manifestare personală, noi rămânem în continuare la dispoziția lor, cu răbdare, că-i înțelegem, că-i respectăm și cel mai important a fost să le arătăm că-i prețuim. Au văzut astfel în noi un suport real pe care și-au dorit să-l imite. Vulgaritatea provine din lipsa comunicării adecvate dintre copil și părinte. Uneori, vulgaritatea apare ca o formă de manifestare a unor frustrări legate de neglijență, de exemplu. Faptul că un copil vorbește vulgar la un moment dat este doar efectul unor abuzuri care se întâmplă în mediul în care el trăiește. Din păcate, ei înțeleg puterea ca agresivitate fizică, verbală, uneori dusă la extrem. Cu atât mai mult într-un colectiv care valorizează vulgaritatea. Gradul de violență se va reduce dacă îl ajutăm să comunice adecvat", a explicat Daniela Tudor.

Discutând cu elevii participanți în proiect, a rezultat că au fost ajutați să-și depășească anumite comportamente. "E adevărat că fetele sunt chiar mai răutăcioase la vorbă decât băieții", recunoaște eleva Anamaria Iorga, clasa a XI-a, de la Colegiul Dobrogea Castelu. "Prin acest proiect, am reușit să nu mai fiu atât de impulsivă, nu mă mai enervez atât de repede, pentru că înainte eram foarte recalcitrantă".

Lorand Molnar este elev al Colegiului Tehnic de Marină "Al. I. Cuza", de loc din Harghita. "Având în vedere că am intrat într-o comunitate compusă dintr-o amestecătură de oameni - romi, greci, turci, iar lumea nu este tolerantă cu aceste rase, aveam nevoie de un alt fel de comportament. Recunosc că înainte de a intra în proiect eram extrem de violent, dar acum m-am schimbat radical", a mai spus același elev.

v v v

Subiectul este departe de a fi epuizat, așa încât vom mai reveni.