Astăzi, sărbătorim doi sfinți dobrogeni de talie internațională, pe Ioan Casian și Gherman

Biserica Ortodoxă Română îi cinstește astăzi, 28 februarie, pe Sfinții Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia, de dimineață, Sfânta Liturghie a Darurilor mai Înainte Sfințite la biserica "Sf. Cuv. Gherman" din Constanța, din cartierul Poarta 6. Apoi, sâmbătă, 3 martie, începând cu ora 8.30, acesta va oficia și Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la mănăstirea "Sf. Ioan Casian" din județul Constanța, de lângă localitatea Târgușor.

XXX

Potrivit reprezentanților Arhiepiscopiei Tomisului, Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în jurul anului 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în anul 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de "neam scit".

"La începutul secolului trecut, arheologul Vasile Pârvan a efectuat campanii de săpături în Dobrogea, descoperind în anul 1912, în pădurea Șeremet (azi Ioan Casian), două inscripții în care se amintește de ținutul Casienilor: Hotarele peșterilor Casienilor și Hotarele Casienilor și peșterile. Locul respectiv este considerat de istorici drept patria lui Ioan Casian. Astăzi, nu departe de acel loc, este o vatră monahală: mănăstirea Sfântul Ioan Casian", au declarat aceștia.

Ei au precizat că, încă din tinerețe, Sfinții Ioan Casian și Gherman s-au dedicat vieții monahale. În preajma anului 380, cei doi, împreună cu sora Sfântului Ioan Casian, au mers în Palestina, unde au rămas aproximativ cinci ani la o mănăstire din apropierea Betleemului, apoi au trecut în Egipt, pentru a cunoaște viețuirea părinților din pustiu. Prin anul 400, ei au pornit spre Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit pe Sfântul Ioan Casian diacon, iar pe Sfântul Gherman, preot. Apoi, în jurul anului 405, cei doi prieteni au mers la Roma, încercând să-și apere mentorul, pe Sfântul Ioan Gură de Aur, în conflictul pe care îl avea cu împărăteasa Eudoxia. Ei au fost solii clerului și credincioșilor din Constantinopol, rugându-l pe Papa Inocențiu I să vină în ajutorul Sf. Ioan Gură de Aur, care fusese exilat pentru a doua oară. Aici, Sf. Ioan Casian a fost hirotonit preot, iar Sfântul Gherman a trecut la cele veșnice.

Ulterior, în preajma anul 415, Sfântul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia și a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, cu hramul "Sfântul Victor", iar cealaltă de călugărițe. Acestora le-a dat primele reguli monahale, inspirate din tradiția mânăstirilor răsăritene. De aceea, el este considerat întemeietorul monahismului în Apus. De asemenea, de-a lungul vieții, el a redactat trei scrieri importante: "Despre așezămintele mănăstirești de obște (chinoviale) și despre remedii contra celor opt păcate capitale", "Convorbiri cu părinții" și "Despre întruparea Domnului".

Totodată, a introdus "Patericul" (convorbiri cu părinții pustiei) în literatura teologică apuseană. Sfântul Ioan Casian a murit la Marsilia, în anul 435, însă cei doi sfinți au fost canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române abia în anul 1992.