Stirile zilei de Luni, 23 Iulie 2018 - Cuget Liber Online


Directorul Colegiului "Mircea", Vasile Nicoară:

"Aș prefera un profesor care să se facă înțeles de elevi, decât unul doxă, care termină singur, cu tabla!"

Ştire online publicată Joi, 25 Ianuarie 2018. Autor: Andreea PERHAIȚĂ
La finele anului 2017, chiar în ultimele zile ale lui decembrie, Ministerul Educației Naționale publica trei variante de planuri cadru pentru liceele teoretice, motivând că actualele programe sunt depășite și că este nevoie de o schimbare.

Propunerile sunt supuse dezbaterii publice și au adus îngrijorare în rândul multor cadre didactice, unele cu gândul că își vor pierde posturile, altele cu gândul că își vor pierde elevii.

Părerea unanimă este că planurile cadru sunt departe de realitatea învățământului românesc și că aplicarea lor ar face și mai mult rău. Singura, cât de cât, acceptabilă, ar fi varianta a treia, care dă o mai multă libertate școlii să aleagă disciplinele în funcție de specificul profilului. Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța a găzduit, marți, 23 ianuarie, o nouă dezbatere despre aceste planuri, organizată de Asociația „Educație pentru Toți”. La finalul celor mai bine de trei ore de discuții, hotărârea unanimă a fost aceea de a propune ministerului amânarea introducerii acestor programe noi, indiferent de varianta aleasă.

„În acest moment cred că concluzia este necesitatea amânării punerii în aplicare a planurilor cadru până când se va finaliza formarea cadrelor didactice prin programul CRED, cu fonduri europene, astfel încât acestea să fie familiarizate cu concepte și viziuni noi. În plus, este nevoie de timp să facem profilul absolventului, să îl confruntăm cu proiectul de țară, cu obiectivele de țară ale României și în funcție de Uniunea Europeană”, este de părere expertul în Educație Paloma Petrescu, reprezentantul Asociației „Educație pentru Toți”.

Varianta a treia a planurilor cadru, acceptabilă

O altă părere unanim împărtășită de cele mai multe cadre didactice, atât din învățământul preuniversitar, cât și din cel superior, vizează importanța abordării integrate a materiei, trecând-o prin mai multe discipline.

„Consider că nu mai putem permite să abordăm monodisciplinar materia, iar variantele unu și doi nu permit o abordare integrată, în schimb, cea de-a treia creează cadrul învățării transdisciplinare”, consideră prof. Anamaria Ciobotaru, directorul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”.

Ideea este împărtășită și de Mădălina Ivănescu, profesor de fizică la Liceul Teoretic „Decebal” și inspector școlar pentru disciplina fizică.

„Nu este normal ca noi să tăiem din orele de știință, în timp ce în alte țări, cum ar fi Finlanda, sunt introduse. Ar trebui mărit și la noi numărul orelor de fizică, dar poate ar trebui conținuturile aduse mai aproape. În viață, peste tot, te lovești de lucruri pe care le poți explica numai cu ajutorul fizicii. Fizica face deja această trecere interdisciplinară, face legătura și cu chimia, biologia, matematica și se duce chiar și în latura umană”, spune prof. Mădălina Ivănescu.

Directorul Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, prof. Vasile Nicoară, susține, la rândul său, varianta a treia și spune că în liceul pe care îl conduce abordarea interdisciplinară a fost introdusă deja.

„Viitorul va fi mai puțină știință fundamentală și mai multă pedagogie. În străinătate, în prezent, pe asta se pune accent. Am vizitat școli din multe țări și am constatat cu câtă lejeritate un profesor se descurcă pe mai multe discipline. Eu, la Colegiul «Mircea», aș prefera un profesor care să știe puțin mai mult decât manualul, dar care să se facă înțeles, decât unul doxă de carte și care termină de unul singur, cu tabla, pentru că elevii sunt prin curte”, precizează prof. Vasile Nicoară.

A doua limbă și fizica, inutile pentru analfabeți

Acesta pune punctul pe i și mai spune că limba a doua este foarte necesară, pentru că ea face de multe ori diferența, dar nu și în cazul elevilor care de-abia se târâie la limba română.

„De ce îl țin să facă a doua limba străină când el nu se descurcă nici la limba română, de ce să îl țin până în clasa a XII-a când el este analfabet. De aceea, curriculum-ul la decizia școlii face diferența. Eu deja văd Colegiul «Mircea» în următoarea structură: noi promovăm programele bilingve și mă gândesc la o superspecializare pe fiecare clasă în parte. Nu pot spera la un traseu individualizat, din considerente financiare, dar, spre exemplu, o clasă poate face informatica în limba engleză sau statistică matematică. Varianta a treia are aceste avantaje, permițând școlii să decidă mai bine de o treime din discipline”, completează directorul CNMB.

Absolvenții nu știu să comunice

Însă, din punctul de vedere al prof. univ. dr. Virgil Frunză, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Ovidius”, există și o capcană cu curriculum la decizia școlii, căci există riscul ca directorii școlilor să nu înțeleagă foarte bine fenomenul.

„Ce rost ar avea să îi învățăm pe analfabeții funcționali a doua limbă sau fizică, sau chimie? Fiecare liceu va trebui ori să meargă pe un plan propus de Ministerul Educației Naționale de la cap la coadă, fie pe o variantă logică. Acest lucru mi se pare greu de realizat și riscant, pentru că autonomia școlilor este prea largă. Stabilirea a 39 la sută din materie la Colegiul «Mircea» nu e o problemă, dar la Liceul Ostrov cred că va fi o problemă. Din experiență personală am constatat că elevii, studenții noștri nu știu să comunice. Au greutate în a se exprima, chiar dacă altfel sunt eminenți. Ar trebui introdusă o disciplină care să-i învețe să comunice, să se autocomunice, să argumenteze”, mai spune prof. univ. dr. Virgil Frunză.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.8118 secunde