Alexandru Condeescu a lăsat în urma lui o stea la Mangalia

Criticul, istoricul literar și editorul Dan Alexandru Condeescu, ce a condus timp de 17 ani Muzeul Național al Literaturii Române, a încetat din viață miercuri dimineață, la 10.30, potrivit reprezentanților muzeului. Potrivit lui Horia Gârbea, director de imagine la Uniunea Scriitorilor din România, uniune din care Condeescu a făcut parte, omul de cultură suferea de cancer de aproape doi ani.
Născut la 15 februarie 1950 în București, Dan Alexandru Condeescu a absolvit Colegiul Sf. Sava (1969) și Facultatea de limba și literatura română, secția română-franceză, la Universitatea din București (1974). În 1999
și-a luat doctoratul cu teza "Nichita Stănescu. Geometria haosului (viața și opera)". A fost, până în 1989, redactor la revista "România pitorească". La data de 17 octombrie 1990 a fost numit, prin ordinul ministrului culturii de la acea dată, Andrei Pleșu, în funcția de director al Muzeului Literaturii Române. Din februarie 1992 a fost redactor-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Române, "Manuscriptum". A înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de colecții inedite și a organizat activități cu scriitori, artiști, regizori și actori: colocvii, performance-uri, spectacole-lectură, teatru poem, club de lectură-cenaclu și expoziții literare de anvergură. Spirit pragmatic, mereu deschis către nou, Dan Alexandru Condeescu a înțeles, printre primii la noi, că un muzeu al literaturii nu trebuie să fie doar o mereu aceeași, prăfuită, expoziție permanentă, ci un spațiu cultural activ și efervescent, loc permant de întâlnire pentru oamenii de cultură din toate domeniile creației. Și a reușit din plin acest lucru.
Condeescu a editat opera lui Nichita Stănescu, cu care a colaborat strâns în ultimii ani de viață ai poetului (1978-1983). A scris, din 1973, anul debutului publicistic, și eseuri, exegeze literare, comunicări, prefețe, studii și articole de critică și istorie literară, publicate în revistele de literatură și cultură, asupra literaturii române clasice și asupra fenomenului literar contemporan. A mai primit, de-a lungul timpului, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru "Opera Magna" (Nichita Stănescu) și diverse premii literare și medalii, printre care Premiul pentru eseu al Consiliului Ziariștilor din România (1988), Premiul pentru critică și istorie literară "Nichita Stănescu" (Ploiești, 2004) și ordinul Serviciu credincios în rang de cavaler (2000).
Alexandru Condeescu a lăsat în urma lui o stea pe Aleea Stelelor de Mare din Mangalia, fiind, timp de patru ediții, organizator și susținător al Târgului estival de carte. Datorită lui am respirat Nichita vară de vară, am navigat virtual prin toată literatura română datorită unui proiect ambițios de arhivare modernă a clasicilor.
Sâmbătă, în cadrul ediției 2007 a Târgului estival de carte de la Mangalia, criticul literar Alex Ștefănescu va face o evocare a lui Alexandru Condeescu.

Criticul, istoricul literar și editorul Dan Alexandru Condeescu, ce a condus timp de 17 ani Muzeul Național al Literaturii Române, a încetat din viață miercuri dimineață, la 10.30, potrivit reprezentanților muzeului. Potrivit lui Horia Gârbea, director de imagine la Uniunea Scriitorilor din România, uniune din care Condeescu a făcut parte, omul de cultură suferea de cancer de aproape doi ani.
Născut la 15 februarie 1950 în București, Dan Alexandru Condeescu a absolvit Colegiul Sf. Sava (1969) și Facultatea de limba și literatura română, secția română-franceză, la Universitatea din București (1974). În 1999
și-a luat doctoratul cu teza "Nichita Stănescu. Geometria haosului (viața și opera)". A fost, până în 1989, redactor la revista "România pitorească". La data de 17 octombrie 1990 a fost numit, prin ordinul ministrului culturii de la acea dată, Andrei Pleșu, în funcția de director al Muzeului Literaturii Române. Din februarie 1992 a fost redactor-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Române, "Manuscriptum". A înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de colecții inedite și a organizat activități cu scriitori, artiști, regizori și actori: colocvii, performance-uri, spectacole-lectură, teatru poem, club de lectură-cenaclu și expoziții literare de anvergură. Spirit pragmatic, mereu deschis către nou, Dan Alexandru Condeescu a înțeles, printre primii la noi, că un muzeu al literaturii nu trebuie să fie doar o mereu aceeași, prăfuită, expoziție permanentă, ci un spațiu cultural activ și efervescent, loc permant de întâlnire pentru oamenii de cultură din toate domeniile creației. Și a reușit din plin acest lucru.
Condeescu a editat opera lui Nichita Stănescu, cu care a colaborat strâns în ultimii ani de viață ai poetului (1978-1983). A scris, din 1973, anul debutului publicistic, și eseuri, exegeze literare, comunicări, prefețe, studii și articole de critică și istorie literară, publicate în revistele de literatură și cultură, asupra literaturii române clasice și asupra fenomenului literar contemporan. A mai primit, de-a lungul timpului, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru "Opera Magna" (Nichita Stănescu) și diverse premii literare și medalii, printre care Premiul pentru eseu al Consiliului Ziariștilor din România (1988), Premiul pentru critică și istorie literară "Nichita Stănescu" (Ploiești, 2004) și ordinul Serviciu credincios în rang de cavaler (2000).
Alexandru Condeescu a lăsat în urma lui o stea pe Aleea Stelelor de Mare din Mangalia, fiind, timp de patru ediții, organizator și susținător al Târgului estival de carte. Datorită lui am respirat Nichita vară de vară, am navigat virtual prin toată literatura română datorită unui proiect ambițios de arhivare modernă a clasicilor.
Sâmbătă, în cadrul ediției 2007 a Târgului estival de carte de la Mangalia, criticul literar Alex Ștefănescu va face o evocare a lui Alexandru Condeescu.