€ 4.7231
£ 5.2496
$ 4.2103

Acuzații grave la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța: înjurături, presiuni și afaceri personale

Ştire online publicată Vineri, 30 Ianuarie 2015. Autor: Simona ANGHEL
Constantin Scurtu
Acuzații grave la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța: înjurături, presiuni și afaceri personale - costinscurtu-1422555267.jpg
Săptămâna trecută, a avut loc concursul pentru ocuparea funcției de director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în urma căruia a fost desemnat câștigător Gabriel Custurea.

Contracandidatul său, dr. Constantin Scurtu, director al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța, total nemulțumit de procedura de desfășurare a interviului, a depus, în termenul legal, o contestație a cărei soluție ar trebui să o afle astăzi.

„Perspectiva de a deveni director era văzută un coșmar!“

Într-o discuție purtată, ieri, cu dr. Scurtu aveam să aflăm cum un interviu s-a transformat într-un circ colectiv, în care auditoriul prezent în sală s-a erijat în examinator, din grupul de angajați ai MINAC (cam 1% din total) care s-a „ales” să asiste la această etapă a concursului făcând parte și… senatorul Puiu Hașotti. „Contestația mea are drept obiect, cu argumente, faptul că nu am putut să-mi susțin proba de interviu, la fel cum a fost îndreptățit colegul meu, domnul Custurea. Eu nu am avut parte de o atmosferă relaxată și de același tratament. Până la urmă nici nu mă interesa asta, ci să-mi prezint punctul de vedere și cum pot să-mi aduc aportul la îmbunătățirea imaginii muzeului, la refacerea credibilității acestei instituții și mai ales cum putem aduce muzeul în secolul XXI. Tot ce afirmam eu că este alb se transforma în negru și invers. Nu aveam un punct diferit de al lor, dar nu trebuia să-l exprim. Prima persoană care a intervenit fără să ceară voie și fără să mă lase să-mi termin ideea vizavi de organizarea expoziției permanente a fost Valentina Voinea. În clipa următoare a cerut cuvântul domnul Puiu Hașotti, care nu s-a mai oprit în a susține că 90% trebuie să fie arheologie și că nu avem patrimoniu suficient pentru a ilustra și celelalte epoci. L-am simțit contracandidatul meu 100%. După care au intervenit și alte persoane. Uneori vorbeau între ei, vrând să se completeze se contraziceau, transformându-se totul într-o adunare pentru alte motive decât cele pentru care venisem eu. Poate ar fi trebuit să părăsesc sala, dar am avut respect față de comisie, față de cei prezenți. Eu am credința că pot să spun «Acesta este planul meu, dvs. decideți!». Pentru că întrebările clare la care trebuie să răspund se referă la organizarea muzeului, cum văd o schimbare în cadrul acestei instituții, dacă vreau să aducem mai mulți bani, cum să implicăm personalul.

S-a afirmat că voi închide șantiere arheologice, din cele 10 care există, că vin să dau oameni afară, că pun în pericol desfășurarea unor proiecte care sunt în derulare. Deja perspectiva de a deveni director era văzută ca un coșmar pentru cei prezenți în sală și care au reușit să influențeze comisia”, mărturisește directorul Muzeului „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța.

„Muzeului îi lipsește credibilitatea!“

Întrebat dacă a descoperit vreun „canal” de reabilitare a situației muzeului, ne-a răspuns: „E foarte ușor să dai vina pe autorități pentru situația în care a ajuns, spre exemplu, Edificiul Roman cu Mozaic. Dacă ar avea credibilitate, muzeul ar putea atrage fonduri atât din țară, dar și din străinătate. La ora actuală, muzeul este orientat numai spre arheologie și sunt avute în vedere doar programele care sunt în beneficiul, pe de o parte a muzeului, pe de altă parte a celor care fac proiectele respective”, a punctat dr. Scurtu.

Ce ar fi făcut dr. Costin Scurtu dacă ar fi câștigat concursul? „M-aș fi dus la ordonatorul de credite să-i spun că am venit să pun umărul și să răspund în fața lui de tot ceea ce nu merge bine în muzeu. Devi-za mea este «Respect și loialitate». Eu trebuie să-mi respect colegii, iar ei trebuie să dea dovadă de loialitate față de instituție. Fără exprimări vulgare care s-au practicat, fără presiuni asupra angajaților pentru a putea să îi blochez să își desfășoare activitatea corespunzător. Alături de poarta maritimă care este Constanța, muzeul acesta trebuie să fie cartea de identitate primară a Constanței, a Dobrogei, a României, și nu turnul de fildeș al arheologilor. Proiectele trebuie făcute în slujba muzeului, și nu muzeul să fie folosit ca mijloc sau ca obiect! Nu spune nimeni că nu s-a făcut nimic, dar totul s-a oprit. Re-sursele vin pe măsura credibilității noastre. Evenimentele care s-au petrecut în interiorul instituției sunt regretabile, dar oamenii de acolo sunt valoroși. Mă refer în special la domnul Chera, care suferă enorm și care de fapt este cel care a deschis calea către proiecte”, a conchis același interlocutor.

În final, dr. Scurtu ne-a mărturisit că a făcut această contestație pentru a trage un semnal de alarmă. „Vreau să știe toată lumea că eu cred în acest muzeu, eu cred în personalul supercalificat, diferența fiind dată doar de modul cum vrei să pui în practică destinul viitor al acestui muzeu: îl aducem sau nu în secolul XXI?”.

Din nefericire, oamenii de cultură ai Constanței au aflat despre modul jenant în care s-a desfășurat acest concurs și sunt îngroziți de cele întâmplate, declarându-ne că se tem să nu împărtășească aceeași soartă la viitoarele concursuri. Mai mult, surse din cadrul MINAC ne-au declarat că inclusiv somitățile din comisie au rămas surprinse de presiunile la care au asistat, ca dovadă și diferența foarte mică dintre notele obținute de cei doi candidați: nota 9, respectiv nota 8,50.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7494 secunde