Misterioasa bazilică de tip sirian din Dobrogea

Bazilica de tip sirian din Mangalia este unul dintre monumentele arheologice deosebit de importante din zona Dobrogei. Veche de peste 1.500 de ani, bazilica a atras de-a lungul timpului numeroși turiști. Este situată lângă zidul de Nord al cetății Callatis, în centrul orașului Mangalia, în apropierea muzeului.

Este utilizată ca lăcaș de cult creștin în a doua jumătate a secolului al V-lea și la începutul secolului al VI-lea. Adosată zidului de incintă, bazilica a fost cercetată în colțul de Nord-Est al cetății Callatis. La sudul bazilicii, s-a descoperit o stradă construită din dale de calcar, ce avea prevăzut un canal de scurgere în centru, iar la vest și la est au apărut diverse construcții arhitectonice.

Cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, șeful Muzeului Callatis din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, ne-a declarat că ansamblul bazilical este alcătuit din trei construcții distincte: clădirea bazilicii, palatul episcopal și un atrium (spațiu deschis înconjurat de coloane, aflat la intrarea unei bazilici).

"Zidurile bazilicii sunt construite din blocuri mari de calcar în opus quadratum (tehnică de construcție din perioada romană ce consta din îmbinarea blocurilor de piatră cu ajutorul unor crampoane din fier, care erau prinse de pietre cu ajutorul plumbului topit). La interior, zidurile sunt construite din blocuri de piatră de dimensiuni reduse", a subliniat dr. Sorin Marcel Colesniuc.

Planul bazilicii este relativ rectangular, orientarea este total neobișnuită (pe direcția Nord-Sud), iar interiorul este pavat cu dale de calcar. Intrarea în bazilică se făcea printr-o poartă aflată pe latura de Est. În partea de Nord, se află un spațiu împărțit, prin două șiruri de coloane, în trei nave (partea principală a unei biserici, situată între altar și pronaos). La Sud, se pot distinge trei încăperi unde, în centru, se afla altarul, iar cele de pe margine consti-tuiau sacristiile (încăperi în care se aflau obiectele de cult și veșmintele preoților).

Cioplit în atelierele de la Constantinopol

O poartă mai mică făcea legătura între culoarul de Sud al atrium-ului și sacristia, iar din atrium se poate ajunge în afara bazilicii printr-o poartă aflată pe latura zidului de Sud. În atrium, se află și bazinul care avea rolul de a colecta apa de ploaie, pe care romanii îl numeau impluvium. Bazinul are forma pătrată, este pavat cu lespezi de calcar și este prevăzut cu un canal de scurgere a apelor pluviale.

Pe latura de Est a ansamblului bazilical, se află palatul episcopal, împărțit în trei încăperi. În urma cercetărilor arheologice efectuate de specialiști, a fost identificat și baptisterium-ul (spațiu în care se realiza ritualul botezului). Ca materiale arheologice mai importante, descoperite în perimetrul bazilicii, sunt capitelele compozite, fusurile de coloane și plăcile de cancelli din marmură, decorate cu profile și motive geometrice.

Un capitel deosebit de frumos sculptat, care se află expus în Muzeul "Callatis", este capitelul compozit de tip theo-dosian, realizat din marmură albă. Este decorat cu frunze de acant, acvile cu prada în gheare și capete de berbec sculptate în cele patru colțuri.

"Capitelul a fost cioplit în atelierele de la Constantinopol și a fost adus la Callatis în a doua jumătate a secolului al

V-lea sau la începutul secolului al VI-lea", spune cercetătorul științific.

În ceea ce privește acoperișul bazilicii, este posibil ca acesta să fi fost realizat în șarpantă. Bazilica a fost reconstruită către sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, probabil în timpul împăratului Anastasie I (491-518).

Atât ca plan, cât și ca tehnică de construcție, ansamblul bazilical de la Mangalia prezintă asemănări cu edificii de același tip din Siria. Bazilica cetății Callatis reprezenta sediul episcopiei orașului și a fost construită, probabil, de un arhitect sirian.