Galerie foto. Cetățile dobrogene Carsium și Capidava, în atenția UNESCO

Două situri reprezentative pentru antichitatea de la Dunărea de Jos, Carsium și Capidava, sunt propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Echipe de cercetători, formate din experți străini și români în domeniul patrimoniului cultural, au efectuat o vizită de studiu în județele Constanța și Tulcea, grație proiectului "Danube Limes Brand". 

Cele două cetăți romane din județul Constanța, Carsium (Hârșova) și Capidava (satul Capidava, comuna Topalu), erau puncte strategice pentru apărarea liniei dunărene în fața atacurilor ce veneau de peste Dunăre. Mai mult, cele două cetăți erau importante centre economice ale zonei. 

Cercetătorul arheolog dr. Nicolae Constantin, din cadrul secției Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța de la Hârșova, a declarat că aceste cetăți ar putea să atragă mai mulți turiști în zonă. 

Cetățile dobrogene ar putea fi adăugate pe lista celor șapte locuri din România sau monumente protejate internațional. Așadar, alături de Delta Dunării, bisericile pictate din nordul Moldovei, Mănăstirea Horezu, bisericile fortificate din Transilvania, cele de lemn din Maramureș, Cetatea Sighișoara și fortărețele dacice din Munții Orăștiei și cetățile dobrogene au șansa de a fi descoperite de turiștii străini și redescoperite de localnici. 

Reprezentativă pentru istoria Europei 

Cetatea de la Carsium prezintă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor dunărene. Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice, având în vedere că pe același ampla-sament s-au construit și reconstruit timp de aproape două milenii mai multe forti-ficații, în perioade și epoci diferite. Numele fortificației romane apare în toate izvoarele antichității (Ptolemeu, Intine-rarium Antonini, Tabula Peutingeriana, Notitia Dignitatum, Hierocles, Procopius, Notitia Episcopatum) sub forma Carsium, Carsum, Karsos. Ridicată, pe un promontoriu calcaros, pe malul Dunării, la sfârșitul sec. I, fortificația romană a fost întărită cu ziduri din piatră în timpul lui Traian. Distrusă de invaziile gotice de la mijlocul secolului al III-lea, va fi refăcută. În secolul al X-lea va fi refăcută de bizantini, pe locul fortificației romane, mai apoi în secolul al XIII-lea de către genovezi. În secolul al XIV-lea, fortificația este stăpânită de Țara Românească. Între secolele XV- prima parte a secolului XIX, funcționează ca cetate otomană. La Dunăre, se păstrează instalația portuară cu ziduri antice și medievale. Prin continuitatea sa de 18 secole, cetatea de la Hârșova este caracteristică pentru istoria sud-est europeană. Se păstrează o parte din incintele cetății medievale, suprapuse de așezarea modernă, resturi de ziduri antice și poarta de nord a cetății din secolul al IV-lea. Este vizibilă de pe Dunăre, drumul 22 A și E 65.

Stâncile de la Dunăre, unice

Una din fortificațiile care s-au conservat cel mai bine este Capidava. Această cetate poate să atragă interesul turiștilor mai mult decât oricare fortăreață. Motivul este că pe suprafața actualului oraș au rămas resturi de ziduri, care sunt legate de stâncile de la Dunăre, unice prin monumentalitatea lor, ridicate la statutul de rezervații naturale și peisagistice. Este un fort al cărui nume apare în izvoarele antichității (Intinerarium Antonini, Tabula peutingeriana, Notitia Dignitatum, Hierocles, Notitia Episcopatum). În forma actuală funcționează între secolele IV-VII și a fost refăcut peste castrul împăratului Traian, distrus de invaziile gotice de la mijlocul secolului al III-lea. Prezintă o tipologie variată a turnurilor: patrulatere la porți, în formă de potcoavă la colțuri, în forma literei "U" pe latura de NE. Spre Dunăre, zidul de incintă nu se mai păstrează. În interiorul fortificației s-au descoperit clădirea comandamentului, bazilica paleocreștină și alte edificii. Este construit într-o zonă depresionară, largă, ascuns între dealuri și poate fi accesibil pe Dunăre și drumul 223.