€ 4.748
£ 5.4269
$ 4.1981

Ester - orașul dobrogean ras de pe fața pământului. Sultanul a poposit aici

Ştire online publicată Joi, 04 Iunie 2015. Autor: Ana FULAȘ IONESCU
Sultani, spioni, călători, negustori, geografi povestesc în scrierile lor despre existența unui oraș din Dobrogea, ras de pe fața pământului. Este vorba de orașul Ester, situat, pe vremuri, lângă Cheile Dobrogei, pe malul afluentului Visterna al Casimcei.

Cum mergi dinspre Târgușor spre Mihail Kogălniceanu, încă mai zărești ruinele unei așezări. O serie de informații despre acest loc au fost găsite în documentele turcești și bulgărești.

În anii ’80, arheologul Gabriel Custurea a săpat în necropola orașului. Echipa de arheologi a revenit în zonă în anul 2000 și a cercetat una dintre bisericile amintite în jurnalele trecătorilor. Astăzi, s-a mai păstrat doar temelia acestei biserici. În schimb, arheologii au descoperit o serie de monede, inele, un cântar, ceramică, paftale.

Orașul se întindea pe o suprafață de peste 10 ha, iar apusul cetății s-a înregistrat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în timpul războaielor ruso-turce. Ester-ul avea străzile pavate cu piatră și se afla pe drumul care unea Bazargicul (actualul Dobrich) de Isaccea, prin Adamclisi și Babadag. Custurea poves-tește că era un „drum bătut” de negustorii vremii, dar și de armată.

Hărțile, dovada existenței așezării

Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, a declarat că în anul 1538 cu ocazia expediției sultanului Soliman Magnificul în Moldova, întreaga oaste turcească a poposit la Ester. Prima atestare a Esterului datează din 1538, când apare în jurnalul sultanului Soliman Magnificul. Orașul a fost semnalat sub numele Istrabaghî, în jurnalul expediției sultanului împotriva lui Petru Rareș. În anul 1703 avem următoarea menționare a orașului, în hărțile lui Guillaume de

L’Isle. De această dată, numele Ester apare schimbat în Vistuar. Așezarea apare sub această denumire în mai multe hărți ale secolului. Șase ani mai târziu, în 1709, despre micul oraș creștin, situat după Babadag, vorbește și suedezul Michel Eneman.

Însă, subliniază Custurea, o serie de consemnări despre locurile de lângă Cheile Dobrogei avem de la Evliya Celebi.

Orașul dispărut

La mijlocul secolului al XVII-lea, vestitul călător întorcându-se de la Babadag la Constantinopol, menționează, în drumul său, după satul Ine-han Ceșmesi (azi Fântânele) un oraș numit Istrabad sau Ester-Abad. Cercetătorul T. Mateescu relata în Revistei Pontica despre călătorul turc Celebi, care descria Esterul drept „un oraș situat la poalele unui deal care avea grădini, vii și 1.500 de case frumoase cu olane și scânduri subțiri, fiind deci printre primele centre populate ale Dobrogei. Avea totodată hanuri, bragagerii, vreo 200 de alte prăvălii, un azil precum și numeroase biserici”. Custurea subliniază că Celebi vorbește despre orașul cu număr ridicat de creștini, cu multe biserici, dar și cu multe moschei, o medresă etc. La acea vreme, istoricului îi atrăsese atenția numărul mare de creștini din zonă.

Peste câțiva ani, în 1657, călătorul trece iar prin Ester și îl numește, de această dată, în jurnalul său „Ister”. Pomenește de „raialele” (teritoriu locuit de creștini, dar ocupat de turci) dintr-un „oraș important” din drumul său. La rândul său, istoricul turc Halil Inalcik consemnează că Ester era locuit de mulți creștini români. În registrele vremii, unele târguri din nordul Dobrogei, printre care și Esterul, erau exclusiv creștine. Și solul polonez Toma Alexandrovici, întorcându-se de la Constantinopol, ajunge la „Ister, orașul în ruine, între stânci”, de această dată, unde înnoptează. Situația se schimbă la sfârșitul secolului XVIII, când călătorii găsesc dintr-un oraș prosper, unul părăsit, ruinat, pustiit. 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.7475 secunde