Mai multe ştiri online:

Cum atrăgea odinioară Cazinoul din Constanța lumea bună a Europei

Ştire online publicată Luni, 09 Februarie 2015. Autor: Ana FULAȘ IONESCU
„Râuri de calești, mătăsuri și briliante se etalau la Cazinoul din Constanța“, relatează criticul de artă Doina Păuleanu, autorul amplei monografii a Cazinoului. Clădirea simbol a orașului, care a stârnit controverse ani în șir, a reușit să aducă în zonă toată lumea bună din Europa. 


Din anul 1910 și până în 1916, Constanța câștigase statutul de stațiune balneară, grație acestei clădiri. După ce aleșii acelor vremuri reușiseră să cucerească o porțiune din mare tocmai prin construcția acestui edificiu strălucitor, ridicat în stilul Art Nouveau, râuri de calești, mătăsuri, briliante, automobile ultimul tip erau etalate pe faleză. 


„Din 1910, când se dă în folosință edificiul, și până în 1916, Cazinoul este un loc al elitelor, lumea bună își etala cele mai extraordinare bijuterii, cele mai încântătoare toalete. Deși un loc de lux, care știa să-și răsfețe clienții, Cazinoul își păstrează și funcția de salon care deservește populația locală, organizându-se spectacole, baluri, diverse evenimente. Clădirea farmecă pe toată lumea, iar cei care nu își permit să intre în Cazino se plimbă, ascultă muzică. Tot aici se pun la cale căsătoriile. Atmosfera până la Primul Război Mondial e cea mai strălucitoare, iar Constanța devine un oraș la modă. Aici poți să vii la porțile Orientului să iei pulsul zonei”, subliniază criticul de artă Doina Păuleanu. 


Potrivit directorului Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu, dezvoltarea Constanței în primii ani este legată indisolubil de Cazino. Ca să facă orașul cât mai atractiv, s-au inventat băile de mare și Kurzalul - sala de cură, care le dădea vizitatorilor posibilitatea de a-și petrece foarte agreabil timpul dintre băile pe care le făceau. Erau mai ales băi de aer marin. Prima denumire sub care a fost cunoscut edificiul a fost Kurzal - sala de cură care exista în toate stațiunile balneare din întreaga Europă. Moda turismului balnear a prins foarte repede, această zonă fiind percepută ca stațiune balneară maritimă. 


Mărirea orașului și cucerirea unui spațiu din mare 
Perioada de edificare a Cazinoului a fost în perioada 1903-1910. Faleza este construită de Anghel Saligny, o lucrare gigantică ce înseamnă de fapt mărirea orașului și cucerirea unui spațiu din mare. Construcția Cazinoului începe în 1903, sub echipa Scarlat Vârnav, prefect, și Cristea Georgescu, primar, care au adus un arhitect de numai 32 de ani, Daniel Renard, căruia i-au încredințat acest plan dificil. Prin acceptarea acestui plan și introducerea elementelor Art Nouveau, Constanța demonstrează o vocație europeană pentru că se trece de la stilul foarte simplu, cu deschideri modeste, la ceea ce era mai nou în arhitectura epocii. Bineînțeles că erau oameni care nu erau pregătiți să accepte modernitatea acestui limbaj, care considerau că edificiul seamănă cu un dric sau cu un profiterol. Dar echipa Vârnav/Cristea Georgescu reușește să sincronizeze Constanța la două decenii după ieșirea ei din turcismul secular, o modernizează și o ridică la nivelul stilului care atunci era elaborat în Europa. 


Criticul de artă Doina Păuleanu subliniază că echipa de atunci avea o deschidere și voință de a face lucruri grandioase: „Să iei o porțiune din mare și să o extinzi, să ridici un edificiu la care să se raporteze o țară întreagă și lumea bună a Europei nu e tocmai un lucru simplu!”. 


În luna august 1910, Cazinoul a fost inaugurat, iar un an mai târziu, este concesionat Societății Marilor Stabilimente, condusă de baronul Edgar de Marcey, care devine directorul Cazinoului din Mamaia. Printre clauzele contractului, se stipulează construcția unui hotel de 200 de camere care să deservească cele două cazinouri, este vorba de hotelurile Palas din Mamaia și Sinaia. Aceste hoteluri trebuia să fie foarte elegante și să fie amplasate discret, ca lumea bună de peste tot să vină ușor incognito și să-și cheltuiască banii. 


Distribuie :

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7497 secunde