Constănțeanul care elucidează misterele mărilor. SUPER GALERIE FOTO

2404
2
Noțiunea de arheologie subacvatică trezește interesul prin aura sa de aventură exotică în toate formele de necunoscut pe care un scafandru cercetător arheolog le întâlnește în adâncuri - zone întregi, virgine, de istorie păstrată în brațele mării. Iar astfel de imagini par desprinse din filme. 

Ei bine, în Constanța există un arheolog care chiar înoată printre epave. Se numește Cătălin Dobrinescu. Este singurul cu atestat de arheolog subacvatic UNESCO și card (AOP) Advance Open Waters (permis de ape adânci).

Din 2006 și până acum, a făcut tot felul de cursuri. De navigație pe sub apă, de siguranță, de "Wrek Diving", "Night diving" și "Deep diving", obținând atestate pentru scufundări în epave, noaptea, la adâncime. La ultima expediție pe fundul Mării Mediterane, în Malta, a deprins tehnici de fotogrametrie, geomorfologie marină și despre impactul fluxului și refluxului asupra artefactelor din mare, cu lectori din institute de cercetări geomarine din Italia, Franța și Malta.

Deci, ca nivel de cunoștințe este foarte bine poziționat. Din păcate, României, istoriei și turismului ei nu-i folosesc la nimic cunoștințele sale. Pentru că aici nu există niciun Institut de arheologie subacvatică, niciun birou, nicio echipă. Mai exact, nicio preocupare, deși România este semnatară a Convenției de la Valetta, privind protecția patrimoniului arheologic, iar patrimoniul submers este în pericol deoarece se desfășoară lucrări portuare care pot afecta artefactele existente.

Cătălin Dobrinescu, arheolog la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța, doar ce s-a întors de la ultimele "săpături" în Malta. Și ne-a povestit cum a fost. Din 2006, de când a început "aventura cunoașterii subacvatice", cum i-a spus zâmbind, și până acum, la cea mai nouă aventură - printre stâncile Maltei.

"În 2006, la recomandarea arheologului Constantin Chera, reprezentantul României pe Patrimoniu Cultural Submers la UNESCO, am răspuns împreună unei invitații formulate de Institutul de arheologie subacvatică din Palermo. Am avut contact cu primul șantier la San Vito lo Capo, în Sicilia. Acolo am coborât direct la cercetarea a două epave de perioadă romană și romano-bizantină. Am mers cu barca în golful de la San Vito lo Capo cam jumătate de milă, după care ne-am scufundat la 25 de metri. A fost o experiență extraordinară! Nu mai făcusem scufundări, dar eram un bun înotător. Din corăbiile romane nu mai rămăsese mare lucru: erau bucăți. Dar erau amfore împrăștiate pe fundul mării, erau râșnițe de piatră prinse-n nisip, veselă, material arheologic din belșug".

Atunci a fost o sesiune intensă - două stagii de scufundări pe zi, atunci s-a familiarizat cu desenul (punerea în plan) submers, cu fotografierea subacvatică, cu filmările și descoperirea artefactelor din nisip prin sifonare ("pensula și mistria arheologului sub apă", cum ne-a spus el zâmbind). "Îți trebuie un fizic bun și un psihic bun. Mult calm, pentru că, din când în când mai apar și situații de criză - să rămâi fără detentor, să îți cadă centura. E foarte important să-ți păstrezi calmul, pentru că nu cobori niciodată singur, iar echipa te va ajuta".

Anul următor, echipa din Palermo a venit la Constanța și au cercetat țărmul Mării Negre între Constanța și Mangalia. "Diferența e uriașă, și de vizibilitate și de temperatură. Dacă în San Vito aveam 17 grade la 25 m, aici, la 20 m sunt 8 grade".

În 2011, a fost invitat în Croația de Institutul de Arheologie Subacvatică din Zadar. Acolo s-a certificat și atestat ca scafandru-arheolog, iar la Universitatea din Zadar a participat la cursuri de Istorie a Navigației Maritime. "În paralel, făceam cercetări într-un port de epocă romană de pe coasta Dalmată, dar cea mai interesantă a fost o corabie comercială venețiană de sec. XVI, încărcată cu geamuri și baloți de mătase de Damasc păstrată excelent. Sticla era împrăștiată pe fundul mării, erau tunurile, baloții…"

Acum trei săptămâni, a fost în Malta, invitat, unde a participat la cursul de conservare și restaurare a artefactelor scoase din mediul marin. "Concluzia - cea mai bună metodă e conservarea in situ. Iar sumele de bani acordate cercetării trebuie să prevadă inclusiv fonduri pentru restaurare și conservare". Ca exemplu, în Malta, reprezentantul Ministerului Culturii pe probleme de Arheologie subacvatică a fost coordonatorul de proiect. Ba mai mult, Ministerul Culturii malteze a scufundat o navă militară în urmă cu câțiva ani pentru antrenament și agrement.

Bulgaria și Ucraina au astfel de institute de cercetări arheologice subacvatice, chiar țări precum Macedonia care nu dispun de ieșire la mare au Birou de cercetări subacvatice pe lacuri și râuri, iar România, care se mândrește cu un lanț de cetăți antice pe țărmul mării, nu are. Începând de la Argamum, pe malul lacului Razem, odinioară golf al Mării Negre, prin Histria pe malul lacului Sinoe (zone virgine, necercetate) unde se ascund alte comori, la Tomis și Callatis este o zonă plină de istorie care poate fi exploatată atât istoric, cât și turistic.

Comentează știrea

Vecinul muzeului
22 noiembrie 2012
....Romania in coada lumii!

...daca la spalat pe dinti, TBC, sapun, detergent, mortalitate infantila, crime, jafuri...ocupam ,,cele mai invidiate,, locuri din Europa, ...despre arheologia subacvativa nici nu s-a auzit aici!De fapt, nu facem mare lucru, la nivel de politica de stat, in ce priveste protejarea monumentelor. Ne mandrim cu Histria, dar necropola cetatii a fost distrusa de buldozerele celor care si-au facut pe suprafata rezervata a monumentului vile si case de vacanta, cu Tomis din care nu a mai ramas mare lucru pentru ca s-au facut constructii, in zilele noastre, direct peste zidurile antice, cu Callatis, unde s-a intamplat acelasi lucru...ca sa nu mai vorbim despre cetatile dunarene care sunt maidane de gunoi...Asa ca ce sa mai vorbim despre arheologia submarina?...la noi asa ceva?...daca nu baga cineva,- de sus, evident, ceva in buzunar, nu o sa fie niciodata arheologie submarina in Romania...pentru ca asa ne-am obisnuit. Cu doua flori,-Chera si Dobrinescu nu o sa se faca mare lucru...Pe Chera il vedeam in fiecare dimineata, pe sub balconul meu, cum strangea gunoaiele aruncate peste balustrada de vecini...stiam ca lucreaza la muzeu si este director.Nu credeam ca este asa capabil si ca la muzeul de istorie sunt astfel de oameni.Pacat ca nu se scrie despre ei mai mult. Poate afla si cei de la consiliul judetean cu ce sa ocupa oamenii acestia...si poate se indura sa le mai dea si ceva bani pentru ca nu si-au luat salariul pe luna noiembrie. Prin urmare, iata aprecierea societatii noastre fata de acesti oameni: nici macare nu le da amaratul ala de salariul la timp ....mare pacat....si aici putem sa fim pe primele locuri din lume alaturi de consumul de pasta de dinti, sapun, detergent samd.......

Gogu
19 octombrie 2014
Pai de ce?

Pai de ce sa-i mai plateasca si pe ei?Nu le ajung lor banii sa si-i bage in sustinatorii din campaniile electorale ... Daca nu le aduc suficiente voturi ca sa mai stea inca 4 ani pe acolo pe banii nostri, de ce sa-i mai plateasca?!...Auzi domnule , tupeu...Arheologie... Ce-i aia?

Articole pe aceeași temă

Vineri, 14 Septembrie 2012
Stire din Cultură-Educație : Locuință romană, reclădită
Pagina a fost generata in 0.4402 secunde