Podul României și Mamaia Constanței

Încă din 2006, patronul firmei de construcții care începuse (dar nu terminase) reparația podului IPMC îmi spunea (neoficial) că el nu trece niciodată pe acolo, pentru că e un pericol real de prăbușire. Asta se bătea cap în cap cu asigurările experților, că structura de rezistență nu ar fi afectată. Și, venind de la o persoană destul de avizată, chiar dacă tot din anturajul puterii măzăriste (doar nu v-ați închipuit că altcineva ar fi putut pune mâna pe o lucrare așa de bănoasă!), era de natură a stârni îngrijorări. N-am habar dacă experții au mai analizat situația în ultimii ani, dar faptul că se prăbușesc grinzi peste gospodăriile oamenilor nu poate fi un semn bun.
De ani de zile, este clar că acest pod poate fi considerat o urgență a Constanței și, tot de ani de zile, singura preocupare a administrației locale măzăriste este să scape de această cheltuială de la bugetul local. Chiar și după ce prietenii pesediști nu au mai fost la putere, iar ministerul a tăiat fondurile pentru pod, Mazăre nu a încetat să spere că va putea folosi banii de la bugetul local nu pentru pod, ci pentru "urgențele" lui - samba, bărcuțe, avioane, într-un cuvânt, Mamaia! Și chiar i-a folosit, lăsând podul în paragină, dar neuitând să acuze, periodic, guvernul pentru că nu-l repară. Adică pe de o parte se declara persecutat politic prin nealocarea de fonduri, iar pe de altă parte cheltuia banii constănțenilor pe prostii. Firește, din când în când, în loc să pună banii pentru reparația capitală, mai trăgea un covor de asfalt pe bucata de pod folosibilă. Alți bani (către clienții obișnuiți), altă distracție…
În mod ciudat, anul acesta, și suma necesară pentru reparație a crescut. Dacă, la momentul în care trebuia reparat de Ministerul Transporturilor, suma totală prevăzută era de 130 miliarde lei vechi, din care s-au executat lucrări de 44 miliarde, deci mai era nevoie ca administrația locală să investească 86 miliarde; dacă în anul 2008 se vorbea despre un necesar de 7 milioane de lei, adică 70 de miliarde de lei vechi - iată că, acum, viceprimarul Decebal Făgădău înaintează cifra de 5 milioane euro, adică 200 miliarde de lei vechi!!! Probabil ca să ne speriem și să ne gândim la bugetul sărac al municipiului…
Nu mai trec în revistă toate "investițiile" făcute în perioada 2005-2009 în distracțiile primarului, dar amintiți-vă despre cheltuielile "modice" făcute în ultimele luni ale acestui an de criză: 5 miliarde de lei vechi pentru văruirea copacilor, 3 miliarde pentru îngrijirea ierbii din Țara Piticilor, 5 miliarde pentru publicitatea campaniei de asfaltare, 4 miliarde (citiți chiar în ziarul de astăzi!) pentru vopsitul bordurilor și întreținerea stropitorilor, 1 miliard pentru ungerea leagănelor din Țara Piticilor, 6 miliarde pentru cafelele pensionarilor, 10 miliarde pentru crizanteme și panseluțe, 3 miliarde pentru schimbarea becurilor și balamalelor din Primărie, 3 miliarde pentru boscheți, iată, 40 de miliarde de lei vechi numai în "mărunțișuri" care se duc în buzunarele clienților obișnuiți. Ca să nu mai vorbim de banii investiți în al doilea cartier de locuințe nu chiar atât de ieftine, dar proaste, după ce primul cartier a fost un eșec. Sau de banii cheltuiți, în an de criză, pe studiul de fezabilitate pentru șoseaua de coastă, proiect blocat de ani de zile.
Argumentul pe care administrația locală se încăpățânează să-l dea pentru a se spăla pe mâini este acela că "podul e al României", nu al Constanței, și că interesul principal e al portului, către care tranzitează mărfuri pe acest pod. Mă miră cum, de atâția ani de zile, nu funcționează aici argumentul binefacerilor pe care portul le aduce constănțenilor, în același mod în care funcționează argumentul binefacerilor pe care le avem de pe urma stațiunii Mamaia, în care se pompează bani ani de an. De fapt, nu mă miră, a fost un procedeu retoric. Nimic nu mă mai miră din câte îndrugă acest primar și din câte vrăjeli sunt dispuși constănțenii să înghită.