O poantă… de șomaj tehnic

Recunosc, cu mâna pe inimă, că astăzi, mai mult decât oricând, un ochi îmi plânge, iar altul râde.
Este Ziua Internațională a Dansului… iar balerinii constănțeni (și nu numai) o "sărbătoresc" pregătindu-se pentru cel mai ingrat rol din cariera lor: cel de șomer! (Consiliul Județean Constanța pregătește în această perioadă trimiterea în șomaj tehnic a angajaților din instituțiile de cultură constănțene.)
Și, totuși, este Ziua Internațională a Dansului… și ar fi trebuit să fie sărbătoare la Constanța. Așa era acum câțiva ani, pe vremea când Teatrul de Balet "Oleg Danovski" ajunsese la apogeu, când cele mai mari nume ale baletului internațional se regăseau pe afișele instituției constănțene, atunci când "Maestrului" i se mulțumea zilnic pentru ce clădise în perioada 1977 - 1978 și, mai presus de toate, atunci când credeam că nimic și mai ales NIMENI nu poate distruge acea minune fără număr a lumii, care purta cu mândrie și respect numele ctitorului ei: OLEG DANOVSKI. Și toate astea pentru că legea firii spune că, într-o lume dreaptă, binele învinge întotdeauna, iar răul, urâtul au să piardă…
Un blestem zgabercian s-a abătut, însă, deodată, asupra noastră și o lume urâtă, urâtă, urâtă își întinde, de vreo zece ani, tot mai amenințător, tentaculele și ne întunecă orizonturile.
Deplâng, poate obsesiv, de ani buni, soarta culturii constănțene, mai ales a baletului de care mă leagă multe și frumoase amintiri, o echipă căreia, privind retrospectiv, îi mulțumesc în fiecare zi pentru ceea ce sunt astăzi…
De ani buni privesc cu aceleași resentimente la cei care au distrus mitul "Oleg Danovski". Mă întreb în fiecare zi ce caută un Cristian Zgabercea în fruntea culturii constănțene, acest individ care a bulversat lumea culturală constănțeană, dar care nu are nici măcar tăria să își asume faptele… Ședință după ședință, trec prin consiliul județean numeroase hotărâri care nu fac altceva decât să bată cui după cui în coșciugul culturii, hotărâri pe care el, acest Zgabercea, le susține doar din umbră, refuzând sistematic (din motive doar de el și gașca pesedistă știute) să semneze și, implicit, să își asume dezastrul care se instaurează în ograda lui.
Cu ce am greșit noi toți de trebuie să îndurăm această prostituție spirituală la care suntem supuși zi după zi de către echipa pesedistă, vădit chitită pe transformarea până și a instituțiilor de cultură din Constanța în vaci de muls pentru firmele lor nesătule?
Mă doare că s-a ales praful de echipă, de repertoriu, de ansamblu, de brandul care îi făcea, odinioară, pe cei mai mari critici în domeniul dansului și pe mari dansatori și coregrafi ai lumii să își scoată pălăria în fața Constanței. Dar Zgabercea nu are cum să știe toate acestea…
Acum câteva zile, însă, am înțeles că nu-i chiar totul pierdut și că oricât ar vrea Zgabercea & Co să îngroape cultura constănțeană, inevitabilul se produce, iar binele iese, totuși (chiar dacă timid și poate uneori prea târziu), la iveală.
Monica Cherecheș, Horațiu Cherecheș, Elizabeth Pândichi Lux, Călin Hanțiu, Delia Hanțiu, Felicia Șerbănescu, Aliss Tarcea, Cristian Tarcea, Francisc Strnad, Traian Vlaș au fost decorați de președintele Traian Băsescu, prin decret prezidențial, cu "Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler". Este o recunoaștere pe care o merită cu prisosință cei zece discipoli excepționali ai Maestrului Oleg Danovski. Este dovada vie că "Maestrul" a clădit la malul mării o generație de aur a baletului românesc și internațional, a modelat personalități și a construit cariere pe care niciun zgabercian, în nimicnicia lui și oricât de mare i-ar fi ura, nu va putea vreodată să le distrugă! Este, însă, și de datoria noastră, a celor care ne mai amintim că la Constanța s-a scris odată o filă de cultură, să mizăm totul pe… o poantă și să-i trimitem în șomaj pe viață pe uneltitori.