Pot rudele să anuleze testamentul soților fără copii?

Soții care nu au copii și doresc să facă un act prin care, în cazul unui eventual deces, frații nici unuia dintre ei să nu-l poată ataca pe soțul rămas în viață, pot întocmi un testament.

Problema este dacă, și în aceste condiții, totuși, nu există excepții de la regulă, iar testamentul să fie atacat de rude. De exemplu, o cititoare, al cărei soț, bolnav fiind, a făcut un testament notarial, potrivit căruia, dacă acesta va muri înaintea soției sale, femeia să dispună de toate bunurile agonisite de-a lungul vieții, deja este avertizată de surorile din partea soțului: "Că lucrurile nu vor rămâne așa dacă fratele lor părăsește această lume! Dacă e pe-așa, am și eu frați, ar putea să ridice și ei pretenții! Numai că ai mei stau în banca lor și mă ajută să-mi salvez soțul cu bani pentru medicamente… Ca și când nu-mi ajunge supărarea, trebuie să mă necăjească și ei cu nebunia asta. Dacă nu avem copii, pot rudele să vină împreună cu mine la moștenire? Ei râvnesc la vila noastră, asta e problema… Mi-e teamă să nu ajung într-o garsonieră, la cât de pornite au fost mereu împotriva mea cumnatele! S-au văzut multe cazuri din astea. Soțul vrea să vindem acum casa și să-mi cumpăr ceva pe numele meu, dar nu sunt în stare să mă mut și nici nu vreau să renunț!".

Fiecare soț cu testamentul lui

Într-adevăr, testamentul este actul prin care o persoană, numită testator, poate să dispună, după cum dorește, de averea sa pentru timpul când nu va mai fi în viață. Cu toate că problemele legate de moștenire apar și între părinții rămași în viață și proprii copii, cu atât mai multe conflicte se declanșează în lipsa copiilor, când rudele se consideră îndreptățite să primească o parte din avere.

De aceea, în astfel de situații, pentru a fi siguri că, ulterior, nu vor intra în conflict nici cu legea, nici cu rudele, consilierul juridic Car-men Gigică ne-a explicat că forma cea mai sigură este ca fiecare dintre soți să lase în urmă câte un testament notarial și nu un testament comun, sau reciproc, cum se numește în termeni juridici. Și asta, din cauză că potrivit legii, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin același testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț. Deci soții trebuie să facă fiecare câte un testament separat în favoarea celuilalt și să achite costurile tot separat.

Soțul și copiii - moștenitori rezervatari

Că aceasta este cea mai sigură formulă ne-a confirmat-o și notarul Elena Ionescu: "Soții pot să facă două testamente, fiecare cu al lui. Având în vedere că moștenitori rezervatari sunt doar soțul și copiii defunctului, neexistând copii, singurul moștenitor este soțul rămas în viață, însă numai dacă există un testament în acest sens. Totul, din cauză că frații și nepoții nu sunt moștenitori rezervatari, adică nu au parte la o cotă din avere și nici nu pot pretinde că li s-a încălcat rezerva prin testament. Probleme apar când nu există testament, atunci vin frații la moștenire".

De asemenea, comparativ cu donația între soți sau contractul de vânzare-cumpărare, prețul notarial al întocmirii unui testament este mult mai mic, respectiv 240 lei.

Excepții de la regulă

Atenție, însă, testamentul este valabil numai dacă, în momentul întocmirii, testatorul a avut discernământ și consimțământul său nu a fost viciat – a completat juristul, care a ținut să precizeze că existența discernământului testatorului la momentul încheierii actului juridic contestat este constatată numai de o expertiză medico-legală. De asemenea, un astfel de testament poate fi revocat chiar în timpul vieții și chiar de soțul care se consideră maltratat, neîngrijit, nehrănit, cu alte cuvinte chinuit de către celălalt soț. Sau dacă survine nașterea unui copil ulterior întocmirii testamentului în favoarea unuia dintre soți, căci și testamentul se poate anula.