Mâncarea și băutura, "temelie" și la sărbătorirea Paștelui?

777
Mâncarea și băutura,

Articole de la același autor

Să nu fim ipocriți, este absolut normal ca masa de Paști să fie una specială. Mulți cred însă că se cumpără cu prea multă furie, în cantități nejustificat de mari, cu ochii la coșul vecinului, întrebându-se dacă este mai important ce avem pe masa de Paște, decât în suflet?

Cu toate că 99 la sută dintre români sărbătoresc Paștele, numai 12 la sută îi cunosc semnificația, iar la slujba de Înviere participă 75 la sută. Acestea sunt datele unui sondaj IRES privind obiceiurile, percepțiile și consumul populației în legătură cu această mare sărbătoa-re. La întrebarea cât de importante sunt tradițiile pascale, 61 la sută le consideră foarte importante. Probabil că, pentru cei aproape 40 la sută, semnificația reală a acestei mari sărbători a creștinătății a fost atenuată din cauza pragmatismului societății în care trăim. În afara acestor cifre, însă, atmosfera absolut unică a Paștelui, ritualul ciocnirii ouălor înroșite, aroma cozonacului, miniconcediile, greu mai lasă insensibil pe cineva.

Prea multă risipă

Majoritatea celor cu care am stat de vorbă la ieșirea dintr-un mare supermarket constănțean, atât de aglomerat, încât unii făceau cale-ntoarsă, au dorit să atragă atenția că, după Revoluție, de când rafturile magazinelor abundă în produse alimentare, românul nostru aleargă prea mult înainte de Paște, cumpără prea mult, mănâncă prea mult, "iar gospodinele cad late de oboseală, nu mai simt nimic din sărbătoare" (Diana Voicu).

l "E prea multă nebunie cu cum-părăturile, cred că e o exagerare să cumperi atâta mâncare. Am mai luat unele obiceiuri bune de la străini, dar la capitolul ăsta stăm prost. Eu am circulat destul pe afară, și în Europa, și în America, dar n-ai să vezi niciodată la francezi sau americani atâta risipă de mâncare. Când vin în România, acești oameni se crucesc nu de cât mănâncă românii, ci de câte pun pe masă fără rost și, mai ales, de câtă mâncare ajunge după aia la gunoi!" - ne-a spus Marieta Dragnea. Femeia recunoaște că a încercat, an de an, să mai scurteze lista cumpărăturilor la marile sărbători, dar n-a reușit decât în mică măsură, însă se străduiește în continuare.

l "Nu pricep unde s-a ascuns criza de care ne plângem toți! Câtă nebunie, nu mai sunt nici coșuri! Uitați-vă în Occident, cât de reținuți sunt cu criza de sărbători! La noi, tot mâncarea și băutura sunt temelia sărbătorilor! Mi-ar plăcea ca aglomerația asta să se mute la Denii. De-aia ajung atâția oameni cu indigestii la Urgență! Să mor eu dacă înțeleg lăcomia asta, și sunt gurmand, țineți cont!" - ne-a spus un bărbat de vârstă medie.

l "E normal să cumpărăm de toate, că doar o dată pe an e Paștele! Dacă rămâne, dau la săraci, nu arunc mâncare la gunoi, așa am fost educată. Plus că trebuie să facem, ne vin copiii, așa e frumos, nu poți să pui pe masă numai ouă și friptură! Destul ne abținem în timpul anului de la atâtea bunătăți câte ne văd ochii!" - ne-a spus o doamnă mai în vârstă, care ieșise din supermarket cu coșul arhiplin. Femeia ne-a mărturisit că nici acum, după atâția ani de la Revoluție, nu uită că, într-un an, de Paști, pentru un cofrag de ouă, a stat șase ore la coadă!

Dincolo de aceste slăbiciuni, pe fond, omenești, în perioada Paștelui emoția românului, de la mic, până la cel mai vârstnic, este evidentă, oricât ar sugera unii că Învierea a devenit o rutină, iar Paștele, o ocazie de etalare a potenței financiare și de umplere a meselor până la refuz. Mai bogați sau mai nevoiași, toți trebuie să ne bucurăm de Învierea Domnului și să trăim momentul cu sufletul. În plus, este ocazia ideală ca și copiii să afle cât mai multe despre semnificația morții lui Iisus. Și nu în ultimul rând, să facem efortul de a fi mai buni, mai generoși, mai calzi și, peste toate astea, să iertăm și să primim iertarea altora. Paște fericit tuturor alături de cei dragi!

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5529 secunde