Își somează șefa să nu le mai înjure!

În situația în care șeful vă produce daune materiale sau morale, legea vă permite să-i cereți despăgubiri în instanță. Curtea Europeană a Drepturilor Omului acordă frecvent daune morale pentru stresul creat de un proces, în valoare de maximum 5000 de euro.

Deși conștientizează că efectele crizei și-au întins tentaculele și la firma unde muncește, o cititoare în vârstă de 43 de ani, care s-a prezentat, scurt, Ioana (rămâne de văzut dacă îi veți înțelege și argumentele pentru care a preferat anonimatul) nu mai suportă schimbarea radicală de atitudine a șefei sale. Mai mult, impută întregii echipe de conducere a firmei că în loc să aibă un plan eficient de management al crizei, preferă să se răfuiască cu angajații, pe care îi consideră "vinovați de stricarea reputației unei firme ce până acum a mers ca unsă".

Și-ar dori să fie o echipă și la greu…
"Lucrez de ani buni la o firmă unde majoritatea angajaților și a șefilor sunt femei. Nu pot să spun că pe directoarea noastră a interesat-o prea mult să se poarte cum scrie la carte cu subalternii, fiind de felul ei mai slobodă la gură. Dar de aici și până la înjurăturile și jignirile pe care ni le împarte de când firma are probleme mari din cauza crizei e cale lungă. Nu suntem căpcăuni, putem înțelege și de vorbă bună că sunt probleme cu banii, cu vânzările, cu datoriile de toate felurile. Noi chiar i-am spus că vrem să ajutăm cu ce se poate, chiar n-am comentat că ne-a mai tăiat din leafă, dar de fiecare dată când aude vreo vorbă de la noi ne înjură și ne face handicapate mintal.
Colac peste pupăză, probabil nemaisuportându-i istericalele, a lăsat-o și bărba-su. Să vezi nebunie la adresa noastră de când cu divorțul! Directorul adjunct și-a depus demisia, iar contabila șefă tace mâlc, sunt prietene, au aceeași vârstă. Eu, ca și celelalte colege din echipă (unele i-ar putea fi mame) suntem disperate, dar avem familii și pe șomajul ăsta, demisia ne mai lipsea. Totuși, sănătatea e mai scumpă decât toate și dacă o ținem tot așa, o să ajungem toate la spitalul de nebuni" – ne-a povestit femeia.
Argumentul principal care a determinat-o să-și… toarne șefa într-un moment atât de greu, care obligă ca echipa să fie mai unită ca niciodată, este acela că nu mai suportă să fie "batjocorită la nesfârșit" de o femeie incapabilă să poarte o… pălărie atât de mare.
A auzit că oamenii ajung să se sinucidă din cauza crizei peste tot în lume, știe că răspunderea unui manager este uriașă oricând, nu neapărat în vremuri tulburi, însă toate astea nu dau nimănui dreptul să-și terorizeze colaboratorii. Convinsă că a epuizat toate căile de comunicare amiabile, este hotărâtă să-și ceară dreptul la respectarea propriei demnități, însă nu știe cum s-o facă. Mai mult, speră ca aceste rânduri să fie un… duș rece pentru toți cei care "se simt cu musca pe căciulă și nu neapărat șefi".

Hărțuirea morală e pedepsită de lege
Potrivit sondajelor de opinie, în spațiul comunitar, milioane de angajați reclamă că sunt hărțuiți de șefii lor. Chiar și în aceste condiții, puține sunt țările europene care au o lege specială privind hărțuirea morală la locul de muncă. Totuși, în câteva dintre ele, legislația se află în fază de studiu sau de pregătire, existând state care deja au întreprins acțiuni de reglementare prin adoptarea unor ghiduri și rezoluții.
Până la eventuala adoptare a unei legislații speciale în acest sens, art. 269 din Codul Muncii îi poate scoate din încurcătură pe cei aflați în situația reclamată de cititoarea noastră. Astfel, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu moral sau material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Dumneavoastră, dragi cititori, considerați că hărțuirea dintre șefi și subordonați trebuie scoasă de sub… legea tăcerii?