Psihologul te ajută

"Dacă îți trebuie bărbat la vârsta asta, du-te la mă-ta!"

2537
Se spune că golul care poate exista la un moment dat între părinți și adolescenți poate fi minimalizat de bunici, considerați cea mai înțeleaptă generație. Nu același lucru este valabil și în familiile în care bunicii sunt chiar pe post de părinți.

"Vă salut cu mult respect și vă rog din suflet să mă ajutați cu niște sfaturi, pentru că plesnesc dacă mai țin în mine tot ce suport, de ani de zile, de la bunica mea din partea tatălui, singura pe care o mai am. Am iubit-o, o iubesc și acum, cu toate că e dușmanul meu numărul unu, m-a crescut, mi-a oferit multe de care am avut nevoie, n-o să-i întorc niciodată spatele, însă e cam exagerată și mi-e greu s-o mai înțeleg.
Eu am fost un copil părăsit de mamă și foarte, foarte bolnăvicios. Bunica îmi povestește că a stat prin spitale cu mine mult de tot. Îi sunt recunoscătoare că a avut atâta grijă de mine, are și acum, gătește ce e mai bun pentru mine, chiar dacă, de multe ori ea nici nu gustă din mâncarea mea. Zice că e bătrână și trebuie să mănânce mai puțin. Problema e că nu vreau să-i ies din cuvânt, dar nu-mi dă voie să mă întâlnesc nici măcar cu colegele de școală, pentru că prietene nu pot să am dacă ea nu-mi dă voie să aduc pe nimeni acasă. Tot îmi spune să fiu cuminte, ca să nu pățesc ca maică-mea (când o supăr tare îmi spune că așchia nu sare departe de gard, e deja prea mult!), care s-a încurcat cu un iranian când era căsătorită cu tata, a plecat în țara lui și de atunci n-am mai văzut-o. Tata e bun cu mine (s-a recăsătorit, însă nevasta lui e cam retrasă, nu se bagă), dar mi-e rușine să vorbesc cu dânsul lucruri despre băieți și nici nu pot să-i spun că bunica crede că așchia nu sare departe de gard. Nu vreau să-i răscolesc amintirile urâte despre mama, pe care în sufletul meu tot o iubesc, deși m-a părăsit.
Eu am fost sinceră cu bunica și i-am spus că mi-am făcut un prieten. Am rugat-o să mă lase să mă întâlnesc cu el, dar când a auzit asta a făcut o criză de am crezut că moare. Faza nasoală e că după ce și-a mai revenit un pic, m-a amenințat că mă împăiază dacă mai aude așa ceva de la mine până nu intru la fa-cultate, a urlat «Dacă îți trebuie bărbat la vârsta asta, du-te la mă-ta!», iar eu am făcut-o comunistă. Partea proastă e că mi-a mai spus de multe ori chestia asta, însă numai acum au auzit vecinii. Zice că am făcut-o de râs și nu mai vorbește cu mine. Eu sunt deja în clasa a noua la un liceu din județul Constanța și mă simt nașpa că toate colegele au prieteni, iar eu fug de băieți. Poate mă ajută psihologul cu sfaturi cum s-o conving pe bunica să fie om, să mă lase și pe mine să mă distrez. Alții au libertate de mici, iar eu sunt ținută și la 16 ani în cușcă. Cer prea mult? Mulțumesc frumos! Maria".
v v v
Situația este, într-adevăr, delicată, însă psihologul Elena Pandrea este de părere că libertatea după care tânjești se află de fapt, la mâna ta. Faptul că bunica ta a avut grijă să te izoleze de prieteni, de colegi și a făcut mereu trimitere la experiența mamei tale te-a determinat să acumulezi ură, chiar dacă îți este greu, mai mult din recunoștință pentru tot ce a făcut pentru tine, să accepți acest sentiment.
Recomandarea specialistei este să te eliberezi de ură și să faci loc în sufletul tău înțelegerii și acceptării ideii că bunicii, așa cum sunt ei, fac ce consideră că este mai bine pentru copii și nepoți. Iar de experiența neplăcută a mamei tale, fii convinsă că nu o să se poată debarasa niciodată, indiferent cum te comporți tu.
Ai un prieten care te poate ajuta, probabil, să te simți altfel, însă trebuie să conștientizezi că viața stă în mâinile tale. Învinge-ți rușinea și discută cu tatăl tău, explică-i situația și roagă-l să înțeleagă că experiența mamei tale nu are ce căuta în această ecuație. Merită să ai încredere în el. Mai mult, s-ar părea că în acest moment este singurul care poate ajunge la inima bunicii tale.
O altă soluție ar fi să încerci o discuție sinceră cu psihologul liceului, să-i povestești prin ce treci și să-l rogi să aibă o discuție cu bunica și cu tatăl tău.
Soluții există, așa că în loc să acumulezi în continuare ură față de bunica ta, mai bine ține seama de aceste recomandări.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Joi, 27 Mai 2010
Stire din Cetățenești : "Radeți-le tupeul!"
Sâmbătă, 06 Martie 2010
Stire din Cetățenești : Un cadou special pentru bunica
Pagina a fost generata in 0.2525 secunde