Ce riscă locatarii care nu plătesc fondul de reparații?

Întârzierea sau refuzul de a achita fondul de reparații către asociația de proprietari constituie o restanță ca oricare altae, care atrage după sine penalități și chiar acționarea în justiție a rău-platnicului.

Folosirea discreționară a banilor din cele două fonduri constituite la nivelul unei asociații de proprietari, respectiv, "de rulment" și "de reparații", a fost un motiv de eterne disensiuni între locatari și conducerile asociațiilor care "au amestecat borcanele". În astfel de situații, oamenii se întreabă, pe bună dreptate, de ce li se mai cer bani pentru o reparație sau alta de la nivelul con-dominiului, din moment ce există acel fond de reparații, dar și fondul de rulment? "Am refuzat să mai plătesc acest fond, zis de reparații, nu mi se pare corect să plătesc o reparație în întregime de fiecare dată, din moment ce s-au strâns niște bani pentru așa ceva. Președintele nu mi-a zis nimic, însă am avut surpriza ca la afișarea listelor de întreținere să mă văd la rubrica restanțierilor. N-am depășit niciodată termenul de plată la întreținere și mi se pare un abuz chestia asta. De când s-a inventat restanțierul la fondul de reparații? Mi-ar fi de folos niște date despre acest fond, dacă este legal, ca să știu ce am de făcut. Plus că am contribuit și la fondul de rulment, ar putea să ia de acolo bani când au nevoie și să ne lase în pace. Pot afla și câte adunări generale e obligată asociația să țină pe an? Vă mulțumesc, cu stimă, Svetlana Onofrei".

Fond constituit doar la nevoie!

După cum ne-a explicat Nicolae Stan, șeful Serviciului Tehnic din cadrul Uniunii Județene a Asociațiilor de Proprietari, astfel de neînțelegeri sunt generate de faptul că, spre deosebire de fondul de rulment, care se acumulează, obligatoriu, an de an, la nivelul asociației de proprietari (reprezintă valoarea cea mai mare, din timpul anului, a costurilor de întreținere pe o lună), fondul de reparații, oficial, nu mai există: "Nu se mai constituie așa, să fie acolo, dacă se întâmplă ceva, să avem de unde lua banii!". Pentru clarificarea lucrurilor (mai ales că astfel de situații sunt frecvente), reprezentanul UAP ne-a spus că acel fond de reparații se constituie numai pentru lucrări bine determinate, care se cunosc și se acceptă de către locatari. Practic, banii se strâng pentru fiecare tip de lucrare în parte, înainte de începerea acesteia sau pe parcursul derulării.Atenție! Dacă mai rămân bani, se înapoiază oamenilor! Când, însă, mai e nevoie de completarea sumelor, locatarii sunt obligați să se conformeze, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1588 din 2007, dar și a Legii nr. 230 din 2007.

Ce pățesc rău-platnicii?

Există locatari care nu vor să plătească fondul de reparații, pe motiv că ar putea fi transferați bani din fondul de rulment. Aflați că aceste operațiuni nu sunt permise de lege (din fondul de rulment se plătește numai întreținerea, nu pot fi amestecate cele două fonduri). Așadar, fapta celui care nu plătește cheltuielile de reparații va fi considerată o restanță ca oricare alta și va fi supusă, ulterior, penalităților (stabilite de adunarea generală) sau, în cazuri extreme, poate constitui motiv de acționare în instanță a rău-platnicului.

Cel puțin o adunare generală pe an!

Normal ar fi ca toate diferendele dintre locatari să fie rezolvate printr-o comunicare corectă la nivelul asociației, al adunării generale (care este suverană în luarea deciziilor de interes pentru comunitate). Adunările generale se pot ține ori de câte ori doresc locatarii, însă legea obligă ca o astfel de întrunire să aibă loc cel puțin o dată pe an.