Ce le este interzis și locatarilor cu bune intenții

Strângerea banilor de către un locatar nu ar fi o faptă ilegală în condițiile în care acest lucru se face cu acordul scris al proprietarilor, iar banii sunt depuși în contul asociației.

Vă plouă în casă, iar conducerea asociației… se face că plouă, deși cunoaște prea bine situația? Vecinii neafectați sunt și ei nepăsători? Sătui să stați cu ligheanele împrăștiate prin casă, v-ați hotărât să preluați inițiativa, mai exact să bateți din ușă-n ușă, să strângeți suma necesară pentru reparații, apoi să depuneți banii într-un cont pe numele dumneavoastră?

Oricâtă supărare v-ar produce amânarea reparării acoperișului blocului, chiar și atunci când nu se dorește implicarea asociației în efectuarea anumitor reparații, fie la instalațiile comune, fie la cele individuale, niciun locatar nu poate acționa în nume propriu. Potrivit președintelui Uniunii Asociațiilor de Proprietari, Marcel Dragu, abia după ce majoritatea locatarilor și-au dat acordul, în scris, pentru acele lucrări, se poate lua în calcul o asemenea inițiativă.

Aprobări în cadru organizat

Obligația asociațiilor este ca încă de la prima adunare generală din an, respectiv cea de dări de seamă și alegeri, să stabilească planul privind reparațiile, gradul de urgență al acestora, astfel încât totul să se aprobe în cadru organizat, cu respectarea legii, pentru evitarea ajungerii ulterioare în instanță: "Este foarte bine ca locatarii să vină cu inițiative, dar ce s-ar întâmpla dacă pentru orice lucrare, fiecare ar bate din ușă-n ușă ca să strângă bani? Au fost situații când, tot așa, s-au strâns banii, apoi respectivii au dispărut cu ei! Orice e posibil. Dacă nu găsesc și nu găsesc înțelegere la conducere și le ajunge cuțitul la os, să bată din ușă-n ușă, dar pentru semnături de schimbare a conducerii, nu pentru bani! E adevărat că metoda asta se mai practică în unele asociații, dar nu e corectă! – a completat președintele UAP, care a ținut să precizeze că este nevoie de acordul adunării generale a locatarilor pentru că, de regulă, când este vorba de reparații de anvergură, se impun tot felul de autorizații. În plus, dacă s-ar acționa făcând colecte la pușculița asociației, ar fi un haos în acea asociație.

Printre ligheane și hățișul legislativ

"Mă rog din toamna 2011 de președinte să aducă o firmă pentru repararea acoperișului. Niciodată n-a spus nu, dar asta nu mă scutește pe mine să stau cu ligheanele în locurile cu pricina, așa, preventiv, să nu-mi găsesc casa inundată când mă întorc acasă dacă plouă. Am ajuns să urăsc ploaia! Vecinul de alături, în situație și mai rea decât a mea, s-a enervat și a început să strângă bani de la oameni. Pe mine m-a rugat să vin cu cei de la firma mea să facem lucrarea, dar soția mi-a interzis categoric să mă bag. Majoritatea oamenilor au dat bani, înțeleg situația. Administratorul mi-a recomandat să mă dau deoparte, că nu e legal ce fac. Ce poate fi ilegal să repar un acoperiș care curge de ani de zile, dar numai în casa unora, că dacă ar fi curs la toți, sigur se repara imediat? Am vrut să mă înscriu în audiență la primărie, dar e cu programări și durează!" (Natalia Arghir).

Decizii în afara adunării generale

Așadar, reparația acoperișului blocului cade în sarcina asociației de proprietari, care trebuie să se ocupe și de procedura lucrării, de organizarea licitației pentru găsirea celui mai avantajos executant. În plus, niciun locatar nu are dreptul să-i constrângă pe alții să-i dea bani pentru că îi plouă lui în casă, mai ales că reparația acoperișului trebuie suportată de către toți proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Pe de altă parte, o hotărâre de asociație se poate lua și fără adunare, dar pe baza unui document scris, semnat tot de majoritatea proprietarilor. În mod normal, asociația este cea care trebuie să negocieze cu executantul lucrării. Și atunci când lucrarea se face în proprietatea individuală e nevoie de acordul locatarilor, drept garanție că se respectă reglementările legale și nu vor fi afectate instalațiile comune.