Ce faceți dacă v-a țepuit arendașul

Odinioară, cea mai importantă sursă de venit a țării, agricultura a devenit, în prezent, sursă de afaceri cu pământuri a unor oameni care, uneori, n-au nicio problemă să profite de pe urma oamenilor simpli de la țară sau chiar a orășenilor de bună credință, care își dau pă-mânturile în arendă convinși că arendașul își va respecta, până la ultimul leu, obligațiile asumate prin contract. 

Asupra acestei situații au dorit să atragă atenția mai mulți cititori ai ziarului nostru, unii dintre aceștia neprimindu-și arenda încă din anul 2009: "Ne e frică să-i dăm numele arendașului pentru că toată lumea vorbește că e om cu relații și foarte răzbunător, iar noi suntem bătrâni, cu probleme de sănătate și fără relații sus-puse. Are să ne plătească arenda, în total pe 24 de hectare de teren, suntem mai mulți, încă din 2009. Nici noi nu mai știm câte drumuri am făcut, ne tot promite că ne dă banii, apoi uită. Dar nu uită ca din banii noștri să-și facă toată ziua concedii în străi-nătate, vile… Să-și facă tot ce vrea, dar să ne dea și nouă banii. Nici la telefon nu ne mai răspunde. Dacă-l dăm în judecată, un proces durează mult, poate că nici nu mai apucăm sentința, la vârsta noastră. Am vrut să depunem o reclamație la APIA, dar ne-au spus că nu e treaba lor. Oamenii ăștia nu pot fi reclamați nicăieri? Guvernul nu poate să-i verifice pe arendașii care fac legea cu pământul altora? Ne-am gândit să-l rugăm pe preotul din sat să vorbească cu el, poate-l convinge că există un Dumnezeu pentru toate! Plus că noi plătim impozit la primărie pentru teren…". "Am nouă hectare în arendă și nu mi se pare normal ca arendașul să ia subvenții de la stat și mie să nu-mi dea niciun leu pe ultimii doi ani și nici să nu-mi răspundă la telefon. Sigur nu-i controlează nimeni pe oamenii ăștia, prea mulți se plâng de țepele lor! Se bazează că sunt prea bătrân să mai umblu prin tribunale, plus că nici n-am garanția că o să se prezinte la proces, poate să-l amâne mult și bine!" (N. Mihai).

APIA nu se poate implica

Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Constanța, într-adevăr, APIA acordă subvențiile bănești, însă plățile se fac direct celor care utilizează terenurile, respectiv arendașilor, agenția neavând nicio legătură cu proprietarii și nici competențe de control a activității arendașilor.

Pentru rezolvarea acestor proble-me există alte modalități, respec-tiv calea concilierii cu ajutorul unui mediator sau instanța de judecată.

Medierea - prima încercare

Arendașilor care nu-și respectă obligațiile asumate prin contract cu proprietarul terenului li se poate frâna comportamentul incorect fără a fi, neapărat, nevoie să li se intenteze un proces în instanță. Astfel, potrivit informațiilor obținute de la mai multe centre de mediere din Constanța, disputele dintre arendași și arendatori pot fi aplanate și rezolvate pe calea medierii. Cei interesați trebuie să știe că medierea ar trebui să se desfășoare în condiții de confidențialitate și neutralitate și că se bazează tocmai pe încrederea pe care părțile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele și să le sprijine pentru soluționarea conflictului, astfel încât so-luțiile la care se ajunge să fie con-venabile ambelor părți. Cei interesați de găsirea unui mediator pot consulta lista cu mediatorii constănțeni afișată la Judecătoria Constanța sau pe pagina web a Consi-liului de Mediere, www.cmediere.ro.

Ce se întâmplă însă dacă una dintre părți nu răspunde invitației centrului de mediere?

Ni s-a spus că astfel de situații sunt foarte rare. Însă, chiar dacă una dintre părți nu dă curs invitației la conciliere, cealaltă parte tot va intra în posesia unui certificat emis de centrul de mediere, în care se va consemna absența unei părți și imposibilitatea îndeplinirii procedurii, document care va fi depus apoi în instanță. Dacă se întâmplă ca părțile să ajungă la o înțelegere după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, procesul va fi închis. Important este ca păgubitul să nu renunțe la drepturile sale, căci astfel se crează un precedent periculos, împăcarea cu situația fiind unul dintre motivele care-i lasă reci pe arendașii care și-au făcut un obicei din a nu-și respecta obligațiile asumate prin contract.