"Bârfa mă face fericită!"

Deși, teoretic, bârfa e percepută ca un lucru urât, greșit, imoral, prac-tic, ea e atât de tentantă, încât pare imposibil de oprit. Mai mult, cercetătorii spun că organismul unei femei care bârfește produce mai mult progesteron, hormon care induce starea de bine, reducând stresul și anxietatea.

De când lumea și pământul, bârfa e mai peste tot, nu doar pe la colțuri, ci și în fața unei cești de cafea, nu neapărat șoptită, căci mulți n-au nicio problemă să bârfească în gura mare, fără să le pese că supără pe cineva sau

că-și afectează propria imagine. Nu e obligatoriu să ai gânduri rele despre cineva ca să-l bârfești, pur și simplu sunt oameni care nu pot trăi fără să bârfească.

Dintr-o asemenea categorie face parte și o cititoare a ziarului nostru, în vârstă de 43 de ani, care ne-a mărturisit, cu o sinceritate debordantă, că, dacă nu ar bârfi, ar fi extrem de nefericită: "Știu că am ajuns la o vârstă la care trebuie să fiu altfel. Nu pot să spun că am mai multe defecte decât alții, îmi fac treaba foarte bine, însă dacă n-aș bârfi, aș fi un om mort. Pur și simplu, pe mine bârfa mă ajută să fiu fericită! Am foarte multe prietene, iar dacă eu nu le caut un timp, mă caută ele și mă invită la o bârfă! Știu că eu am talentul să fiu la curent cu multe lucruri, iar asta le place și lor. Mai bârfesc și ele, dar pe mine e cam greu să mă întreacă cineva, deși n-aș fi chiar îndreptățită să-i judec pe alții, am destule bube-n cap... Problema e că m-au cam luat la ochi șefii noi, mi s-a dus buhul de bârfitoare, mi-e frică să nu rămân pe dinafară, pe criza asta. Chiar și așa, nu pot să mă liniștesc, bârfa e viața mea! Oare de unde vine nevoia asta și mai ales de ce mă face bârfa o femeie fericită?"

Urâtă, urâtă, dar bârfa e încurajată…

Toate studiile pe această temă arată că pentru a ne apropia de ceea ce înseamnă bârfă nu trebuie să facem cine știe ce investigații în istoria omenirii, ci pur și simplu să dăm drumul la televizor. Ne vom da seama și fără ajutorul specialiștilor că publicul este atras de scandal. Și de unde pornește scandalul? Indiscutabil, de la o bârfă bine plasată.

Ce se ascunde în spatele nevoii de a bârfi? Specialiștii spun că eternul concept "Să moară și capra vecinului" ar fi primul pe listă. El alimentează bârfa în așa fel încât o transformă într-un liant social care aduce oamenii împreună, chiar și în grupuri numeroase. Căci bârfa e ceea ce-i unește pe oameni la locul de muncă, de exemplu. În afară de faptul că sunt cu toții reuniți în același spațiu, colegii de muncă mai au posibilitatea să se… cunoască mai bine, ajutați și de… sedu-cătoarea bârfă. Printr-o vorbuliță aruncată nevinovat, ca să testezi terenul și până la: "Ai auzit ce a mai făcut cutare și cutare…?", reușești să te apropii de persoana cu care bârfești într-un fel de complicitate, amăgindu-te că, în fond, sunt doar vorbe nevinovate. Din păcate, nenumăratele scandaluri au dovedit că bârfa nu este întotdeauna nevinovată, ea având de multe ori consecințe dramatice pentru cei implicați.

Bârfa, ca… antidepresiv

Știind care ar putea fi urmările clevetirii pe seama altora, totuși, oamenii nu se pot abține să bârfească. Specialiștii au cercetat ce se întâmplă cu noi când bârfim, dorind să afle de ce nu putem să oprim cuvintele răutăcioase? În realitate, îi bârfim pe alții ca să distragem atenția de la noi. Iar studiile arată că atunci când avem o problemă suntem mai predispuși la bârfă, întrucât atrăgând atenția asupra problemelor altora nu facem decât să ne detașăm de ale noastre și să le considerăm mai mici decât ale altora. Așa explică specialiștii de ce bârfa e atât de reconfortantă: pur și simplu, organismul femeii care bârfește produce mai mult progesteron, iar acest hormon induce starea de bine, de fericire și atenuează anxietatea, dar și stresul.

Și bărbații bârfesc!

Nici bărbații nu resping bârfa, numai că ei au alte subiecte: bețiile cu prietenii, colegele de serviciu, idilele, sexul sau salariul…