Venezuela: Nicolas Maduro ales președinte după un scrutin contestat
Articole recomandate
MAE monitorizează situația grupurilor de cetăţeni români blocate pe Aeroportul din Dubai
17 Aprilie 2024
Furtună IREALĂ în Dubai! Aeroportul și pista s-au inundat, mall transformat în piscină, maşini de lux distruse
17 Aprilie 2024
Franţa se teme de consecinţele economice mondiale ale unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu
16 Aprilie 2024
Putin a numit un nou ambasador rus în România
16 Aprilie 2024
Nicolas Maduro a fost reales președinte al Venezuelei, informează Reuters. Procesul electoral a fost contestat atât în țară, cât și pe plan extern, transmit agențiile de presă internaționale.
Potrivit comisiei electorale naționale, prezența la urne a fost de 46,1%, față de 80% la precedentele alegeri prezidențiale, din 2015. De data aceasta, principalele forțe de opoziție au făcut apel la boicot.
Datele oficiale anunțate de comisie arată că Maduro a obținut 5,8 milioane de voturi, iar cel mai bine plasat adversar, Henri Falcon, 1,8 milioane. Pe liste erau înscriși aproximativ 20,5 milioane de alegători.
Atât Falcon, cât și un alt candidat, pastorul Javier Bertucci, au afirmat că nu recunosc rezultatele, deoarece au avut loc numeroase nereguli. Printre altele, în apropierea unor secții de votare au fost amplasate circa 13.000 de standuri pro-guvernamentale. Cu scopul de a crește participarea la vot - și implicit legitimitatea alegerii lui Maduro - multe secții și-au prelungit programul după ora oficială de închidere.
Președinta Consiliului Electoral Național, Tibisay Lucena, a susținut că nu au existat decât reclamații sporadice privind unele nereguli, iar Maduro a declarat presei că autoritatea electorală a fost în măsură să țină sub control astfel de incidente.
Nicolas Maduro a ajuns președinte în 2013, fără a fi ales, după moartea predecesorului său, Hugo Chavez, și se proclamă continuator al doctrinei socialist-populiste cunoscute sub numele de "chavism". A fost ales printr-un scrutin extraordinar în 2015, iar în urma scrutinului de duminică, va dispune de un nou mandat prezidențial, de data aceasta de 6 ani, începând din ianuarie 2019.
Pe plan internațional, Statele Unite și grupul de la Lima - o alianță de 14 state din America Latină și Caraibe - au anunțat dinainte că nu recunosc scrutinul, deoarece este nedemocratic. Opoziția venezueleană nu a avut posibilitatea de a înscrie un candidat unic cu șanse reale, din cauza termenului prea scurt în care au fost organizate alegerile anticipate.
Recent, SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva unor oficiali ai regimului de la Caracas, iar duminică, secretarul de stat american, Mike Pompeo, și adjunctul acestuia, John Sullivan, au respins din nou legitimitatea procesului electoral.
Potrivit comisiei electorale naționale, prezența la urne a fost de 46,1%, față de 80% la precedentele alegeri prezidențiale, din 2015. De data aceasta, principalele forțe de opoziție au făcut apel la boicot.
Datele oficiale anunțate de comisie arată că Maduro a obținut 5,8 milioane de voturi, iar cel mai bine plasat adversar, Henri Falcon, 1,8 milioane. Pe liste erau înscriși aproximativ 20,5 milioane de alegători.
Atât Falcon, cât și un alt candidat, pastorul Javier Bertucci, au afirmat că nu recunosc rezultatele, deoarece au avut loc numeroase nereguli. Printre altele, în apropierea unor secții de votare au fost amplasate circa 13.000 de standuri pro-guvernamentale. Cu scopul de a crește participarea la vot - și implicit legitimitatea alegerii lui Maduro - multe secții și-au prelungit programul după ora oficială de închidere.
Președinta Consiliului Electoral Național, Tibisay Lucena, a susținut că nu au existat decât reclamații sporadice privind unele nereguli, iar Maduro a declarat presei că autoritatea electorală a fost în măsură să țină sub control astfel de incidente.
Nicolas Maduro a ajuns președinte în 2013, fără a fi ales, după moartea predecesorului său, Hugo Chavez, și se proclamă continuator al doctrinei socialist-populiste cunoscute sub numele de "chavism". A fost ales printr-un scrutin extraordinar în 2015, iar în urma scrutinului de duminică, va dispune de un nou mandat prezidențial, de data aceasta de 6 ani, începând din ianuarie 2019.
Pe plan internațional, Statele Unite și grupul de la Lima - o alianță de 14 state din America Latină și Caraibe - au anunțat dinainte că nu recunosc scrutinul, deoarece este nedemocratic. Opoziția venezueleană nu a avut posibilitatea de a înscrie un candidat unic cu șanse reale, din cauza termenului prea scurt în care au fost organizate alegerile anticipate.
Recent, SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva unor oficiali ai regimului de la Caracas, iar duminică, secretarul de stat american, Mike Pompeo, și adjunctul acestuia, John Sullivan, au respins din nou legitimitatea procesului electoral.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 21 Mai 2018
Marţi, 20 Februarie 2018
Vineri, 20 Aprilie 2018
Vineri, 30 Martie 2018
Joi, 15 Februarie 2018
Marţi, 06 Februarie 2018
Joi, 25 Ianuarie 2018
Luni, 28 August 2017
Miercuri, 23 August 2017
Miercuri, 16 August 2017