Piața forței de muncă marinărești scârțâie sub presiunea crizei economice

1939

Articole de la același autor

În România, crewing-ul (furnizarea forței de muncă pentru companiile de navigație) are o istorie recentă. Începuturile sale sunt legate de căderea cortinei de fier, de câștigarea dreptului la liberă circulație și de deschiderea piețelor externe pentru navigatorii români, explică profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", unul dintre specialiștii din crewing.

Pionierii crewing-ului
"Învățământul maritim românesc a fost dintotdeauna bine cotat în lumea shipping-ului internațional și tocmai acest fapt a reprezentat condiția necesară pentru acceptarea navigatorilor noștri de către armatorii străini. Recrutarea lor a început timid după 1990, dar cu timpul s-a structurat o piață funcțională, cu tot mai mulți agenți de crewing. În urmă cu 15-16 ani, au apărut primele companii specializate, capabile să acopere și riscurile legate de aceste activități. Dan´s Oversea Arpinav, devenită mai apoi Arpinav, se numără printre cele câteva companii care au făcut munca de pionierat pe piața națională, ajutând-o să se dezvolte, să se cupleze la flotele lumii" - explică Beizadea.
Istoria Companiei Arpinav este deosebit de interesantă. Pe scurt, ea este creația unui român, stabilit în Franța înainte de Revoluția din Decembrie 1989, comandantul de cursă lungă Dan Urecheanu, absolvent al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" și licențiat în țara de adopție. Acesta a avut inspirația să deschidă o agenție de crewing la Constanța, care să asigure navigatori pentru flota franceză. Având credibilitatea necesară, el a reușit să-i determine pe armatorii din Hexagon să-i accepte pe români.
Primul navigator a fost recrutat la sfârșitul anului 1992, relatează manager – asistentul Corina Botezat. Alt reper important al acestei scurte istorii este faptul că Arpinav e prima agenție de crewing autorizată de Ministerul Transporturilor în 1995, când această piață a început să fie reglementată.
Astăzi, Arpinav asigură echipaje pentru mai multe companii de navigație, pentru diferite tipuri de nave, la bordul cărora, zilnic se găsesc peste 700 de români. Mai mult, în fondul său de personal se află circa 2.500 de navigatori.

Rezistă cine poate!
În prezent, pe piață activează un număr de 106 companii de crewing autorizate, precizează Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor. În vara lui 2008, erau 118 agenții. Nu se știe ce s-a întâmplat cu firmele care nu și-au reînnoit autorizația: au tras definitiv obloanele ori au intrat în zona subterană a crewing-ului?
Un lucru este cert: shipping-ul mondial este în criză. Tot mai multe nave nu au ce transporta, iar acest lucru își pune pecetea pe piața forței de muncă.
"În urmă cu mai bine de 3 luni, exista o competiție acerbă între operatorii din crewing, pentru a furniza cât mai mulți navigatori flotelor lumii. Piața era foarte bună, marfă exista, iar unele tipuri de nave nu făceau față cererii mari de transport. Foamea de ofițeri, cu precădere din funcțiile de conducere, era exacerbată. Lucrurile s-au cam schimbat între timp. Criza economică se face simțită. În urmă cu câteva luni, Arpinav făcea eforturi deosebite să găsească echipaje de calitate pentru clienții săi. Acum, reușește mult mai ușor să le satisfacă nevoile. Este drept, nu a început să fie coadă la ușa companiei, dar numărul celor ce își oferă serviciile a crescut. Estimez că, în actualele condiții, unele firme de crewing vor fi nevoite să se retragă din piață. Rezistă cele ce au în spate armatori care găsesc marfă pentru navele lor. Companiile specializate în transportul de mărfuri vrac (minereuri, cărbune, îngrășăminte chimice, ciment) au cam rămas fără obiectul muncii. Chiar și piața petrolului a scăzut foarte mult" – spune profesorul universitar.

Rezervorul flotei mondiale
După dispariția flotei naționale, România a devenit un rezervor de forță de muncă pentru flota mondială. Dar această rezervă trebuie reînnoită, întinerită, trebuie să i se asigure calitatea cerută de navigația modernă. Instituțiile de învățământ marinăresc din Constanța nu pot soluționa singure aceste probleme. Care este contribuția companiilor de crewing? "Arpinav asigură burse și stagii de practică pe mare pentru studenți din toți anii de studiu. Bursa acoperă taxele de școlarizare la Academia Navală sau Universitatea Maritimă, este vorba de circa 1.000 de dolari pe an. În prezent, sunt 14 astfel de bursieri, dar în alți ani au fost și câte 20. Ar putea fi acordate mult mai multe burse, dar sunt limitate locurile acceptate de armatori pentru cadeții români. Statul francez obligă companiile franceze să îmbarce cadeți francezi și ca urmare numărul românilor este mai mic" - afirmă Beizadea.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 3.34 secunde