€ 4.748
£ 5.4269
$ 4.1981

Platoul continental, disputat la Haga

Insula Șerpilor e mică, stearpă, dar e a noastră

Ştire online publicată Joi, 04 Septembrie 2008. Autor: Violeta PAVELESCU
Meciul România - Ucraina continuă la Haga, arbitrat de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care va stabili delimitarea platoului continental și a zonelor economice ale celor două țări în Marea Neagră. Insula Șerpilor, momentan sub dominație ucraineană, nu face obiectul discuțiilor de la CIJ, ci doar platoul continental și zona de exploatare economică. Poziția Ucrainei este aceea că insula este locuibilă și, implicit, platoul ar trebui să îi revină. Reprezentanții României afirmă însă că ucrainenii au susținut, prin Tratatul politic de bază din 1997, că insula e doar o stâncă. Reprezentantul României, Bogdan Aurescu, se situează pe poziția „ajunge atâta jaf la vulturi”, susținând că va lua atitudine față de privarea țării noastre de resursele energetice din Marea Neagră prin ocuparea Insulei Șerpilor de fosta URSS. Pe de altă parte, Ucraina acceptă doar „formal și aparent” metoda de delimitare maritimă a CIJ susținută permanent de România, iar modul de aplicare sugerat de Kiev distorsionează vădit principiile și regulile de drept ale jurisprudenței CIJ, după cum a argumentat agentul României la Haga în prima zi a pledoariilor orale: „Acceptarea de către Ucraina a metodei CIJ în cadrul procedurii declanșate la Haga de România este doar aparentă și formală, pentru că - arată Agentul României - modul de aplicare al acestei metode, așa cum este el propus de Ucraina, nu face altceva decât să distorsioneze vădit principiile și regulile de drept pe care se bazează metoda utilizată constant de CIJ în jurisprudența sa”. Alain Pellet, renumit profesor francez de drept internațional, care reprezintă România în procesul de la CIJ, a arătat că această instanță are competențe depline în realizarea delimitării platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, competențe convenite de România și Ucraina prin Acordul Conex la Tratatul politic de bază din 1997. Pellet a contracarat în pledoaria sa argumentul Ucrainei conform căruia CIJ nu este competentă să traseze o linie de delimitare între, pe de o parte, platoul continental și zona econo-mică exclusivă a României și, pe de altă parte, marea teritorială a Ucrainei din jurul formațiunii Insula Șerpilor, ci doar între porțiunile de platou continental și zone econo-mice exclusive ale celor două state. Ucraina a propus ca Insula Șerpilor să fie considerată „țărm” Ucraina a propus în timpul negocierilor o metodă de delimitare „neuzuală în practica internațională”, după cum o numește Minis-terul Afacerilor Externe, care arătă că Ucraina avea pretenția să traseze o linie de echidistanță între țărmul românesc, pe de o parte, și formațiunea maritimă Insula Șerpilor și un mic segment din litoralul Crimeei, ignorând restul coastei ucrainene. Urma, apoi, trasarea unei alte linii care să reflecte raportul de proporționalitate între țărmul românesc și, de data aceasta, întregul litoral ucrainean (deși el nu este relevant în totalitate), fără a justifica juridic modul de trasare a acestei linii. Concluzia era dată, conform părții ucrainene, de o medie între cele două linii, fără a se putea explica metoda științifică de realizare a procedeului. Insula Șerpilor, accesoriu la dosarul de la Haga Dr. Dominuț Pădurean, profesor în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, a realizat, în 2004, o complexă și completă monografie a Insulei Șerpilor, tratând subiectul din punct de vedere istoric, geografic și politic, susținându-și afirmațiile cu o documentare foarte bine pusă la punct. Deși Insula Șerpilor nu este obiectul „disputei” dintre România și Ucraina, ea este inerentă discuțiilor, întrucât reprezintă o zonă strategică la Marea Neagră. Chiar dacă CIJ nu se va pronunța asupra apartenenței Insulei Șerpilor, problema este, așa cum o numește prof. dr. Pădurean, „un accesoriu la dosarul de la Haga”. Mizele Insulei Șerpilor Așa cum se arată în monografia „Insula Șerpilor”, din punct de vedere geostrategic, Insula Șerpilor a reprezentat o importantă componentă a sistemului militar subteran ascuns de sovietici sub cetatea Tighina. De asemenea, instalațiile militare de pe insulă au rolul strategic de a urmări și de a alerta sistemele de rachete strategice ascunse în arealul Tighinei. Ucraina se află între două alianțe politico-militare importante - NATO și alianța euro - asiatică, formată din Federația Rusă și aliații ei, astfel că Insula Șerpilor a ajuns o componentă importantă a sistemului de securitate a Ucrainei. Contactat pentru a susține vocea autorității în problematica abordată, prof. dr. Dominuț Pădurean ne-a vorbit despre interesele care animă cele două părți implicate în chestiunea Insulei Șerpilor: „Miza procesului de la Haga este în primul rând strategică - accesul în apele teritoriale - și economică (energetică) - posibilitatea explorării și exploatării în viitor a rezervelor de hidrocarburi și gaze naturale aflate în platoul continental din jurul Insulei Șerpilor - o zonă care ar putea să revină României sau Ucrainei, în funcție de delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental al celor două state în Marea Neagră - iar cheia solu-ționării delimitării o constituie statutul juridic al Insulei Șerpilor, starea de fapt a acesteia. În ceea ce privește miza concretă, economică, a diferendului, aceasta se referă la resursele de hidrocarburi de anvergură medie care se găsesc în această zonă (12.000 kmČ).”, susține prof. dr. Pădureanu. Ce s-ar întâmpla dacă toate aceste resurse ar reveni României? „România ar deveni independentă de importul de gaz din Federația Rusă pentru o perioadă de 15-18 ani, în condițiile menținerii actualului nivel al necesarului de import. Consolidarea independenței energetice românești față de importul de gaz rusesc i-ar permite României să aibă răgazul necesar de a identifica alte surse de import alternative sau de a dezvolta resurse de energie neconvenționale. Resursele energetice din Marea Neagră sunt cu atât mai importante, având în vedere că se prognozează că în 2015 România va importa 13.600.000.000 mł, iar în 2025 de 18.500.000.000 mł.”, susține prof. dr. Pădurean. Miza principală, pentru ambele țări, pornește din rațiuni economice: „Interesele României sunt similare cu cele ale Ucrainei doar dintr-un singur unghi de vedere - ambele țări doresc să intre în posesia rezervelor de gaze și țiței din platoul de 12.000 kmČ, situat în imediata apropiere a acestei stânci”, a argumentat prof. dr. Pădurean. Rezultatul procesului va oferi, cu siguranță, dacă nu certitudini, cel puțin o intermediere a relațiilor cu Ucraina: „Rezultatele tratativelor româno-ucrainene desfășurate de-a lungul multor ani pe problemele delimitării zonelor exclusive și a platoului continental al Mării Negre, precum și sentințele pronunțate de C.I.J. în spețe similare, ne dau certitudinea că prin apelul la această instanță interna-țională (instrument de drept interna-țional) România va obține - cert - mai mult decât ar fi putut obține prin negocieri directe cu Ucraina, care s-a dovedit a fi inflexibilă în privința pretențiilor și pozițiilor sale”, a adăugat prof. dr. Pădurean. Evoluția istorică a insulei, pe scurt # Aflăm, din monografia „Insula Șerpilor”, că prima atestare documentară a acestei zonei a fost realizată de către Arktinnos din Millet, în lucrarea „Aithiopis”, în 777 Î.Hr. situată în estul Deltei, în fața brațului mijlociu al Dunării, la N-E de orașul Sulina, Insula Șerplior are 17 ha, servind, așa cum susțin mai mulți autori, ca punct de orientare pentru bastimente. Alți autori susțin că insula a avut un mic port pentru adăpostirea navelor mici în caz de furtună. # Între secolele VIII și X, Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea au făcut parte din Sciția Bizantină și, timp de 328 de ani, Insula Șerpilor s-a aflat sub autoritatea Imperiului Otomon. # Între 1806 -1812, Rusia țaristă a declanșat un nou război împotriva Imperiului Otoman, rușii ocupând, în 1807, Sulina, important centru comercial al Deltei și, în același timp, localitatea cea mai apropiată de Insula Șerpilor. # 16-28 mai 1812 este perioada Tratatului de Pace de la București dintre Rusia și Imperiul Otoman, care fixa granița dintre cele două puteri pese Prut. Rusia devenea riverană la Dunăre, ocupând, în 1812, Insula Șerpilor, pe care o va deține până în 1854. Deși unii autori susțin că Rusia avea drepturi asupra Insulei Șerpilor în urma acestui tratat, unul dintre articole susține contrariul: „Insulele mici de aici, nepopulate înainte de război, să nu fie ocupate și luate în stăpânire de niciunul dintre state, iar de acum încolo, neconstruindu-se pe aceste insule nici un fel de fortificații și întărituri, ele să fie lăsate deșerte”, citează dr. Pădurean în lucrarea sa. astfel că Insula Șerpilor a fost ocupată în mod abuziv, ea nefiind cedată oficial de Imperiul otoman Rusiei țariste prin act internațional: „Făcând abuz de statutul său de învingătoare, de dreptul forței, hulpava Rusie țaristă a pus Poarta, dar și pe celelalte puteri europene, în fața faptului împlinit, ocupând și anexând Insula Șerpilor”, scrie dr. Pădurean. # O explicație, plauzibilă sau nu, care ar justifica preluarea Insulei Șerpilor, fără acordul Imperiului Otoman, ar fi faptul că rușii au acționat în acest sens în baza victoriilor din 1812 și 1817, apreciind că zona le aparține implicit. # la 27 octombrie 1856, printr-un memorandum, Rusia declară „cedarea Bolgradului și evacuarea Insulei Șerpilor”, așa cum arată dr. Pădurean. # 31 decembrie 1856 este ziua în care Insula Șerpilor și Delta Dunării reveneau direct Turciei # în iunie 1878, plenipotențiarii români au pre-zentat Memoriul României lui Otto von Bismarck, cea de-a treia cerere vizând cedarea în favoarea Principatului, a gurilor Dunării, inclusiv a Insulei Șerpilor. # Tratatul de pace de la Berlin din iulie 1878 a decis ca Insula Șerpilor să reintre în posesia României. # La 4 februarie 1948, șeful Guvernului, Petru Groza, a semnat Protocolul privind traseul frontierei de stat între România si U.R.S.S., tratat încheiat cu Veaceslav Molotov, ministrul de externe sovietic. Astfel, Insula Șerpilor a ajuns sub jurisdicția U.R.S.S., deși tratativele dintre cei doi nu se încadrau în uzanțele internaționale. În plus, tratatul nu a fost ratificat. # la 23 mai 1948, este semnat un proces verbal semnat de N.P. Sutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din Bucuresti și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar, prin care se stabilea că „Insula Șerpilor să fie înapoiata U.R.S.S. de către R.P. România și încadrată în teritoriul U.R.S.S.” # în 1991, după dispariția URSS, Federația Rusă anunță dreptul la succesiune, sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, ținutul Herța și Insula Șerpilor ajungând sub dominația Ucrainei: „În loc ca insula - o relicvă a războiului rece - să fie demilitarizată, lucrurile au luat o turnură opusă, Ucraina fiind încurajată (indirect) de atitudinea binevoitoare de care s-a bucurat din partea Occidentului, a NATO și a altor organisme internaționale”, susține dr. Pădurean în monografia sa.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Articole din aceeaşi secţiune

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.7298 secunde