Aurel Gheorghiu Cogealac visează la o casă a artiștilor în comuna sa natală

1297

Articole de la același autor

"Se pare că, până una alta, tocmai mi-am descoperit bucuria și ambiția de a fi cam tensionat și înțelepțesc lumea țărănește, cu un aer de intelectual autodidact, trăiesc în lumi paralele și oscilez între rațiune și fantasme, toate expuse în modele orientale cu rigurozități cubiste!!! Dar știți ce? Măcar am umor!", scrie pe site-ul său, www.cogealac.ro, pictorul Aurel Gheorghiu, autonumit Cogealac, din atașament față de locurile natale. Înzestrat cu o genialitate a detaliilor, cu o apetență pentru formă și culoare cărora le conferă plenitudine, artistul creează pentru a se crea, într-un delir al imaginilor pe alocuri suprarealiste.

- Care este factorul care stă la baza creației dumneavoastră, sensibilitatea sau rațiunea?
- Țin cont mai mult de simțuri, mizez pe ele, pentru că acestea creează mai multă spectaculozitate. Rațiunea și gândirea mă ajută la cizelarea lucrării, pe final, la rezolvarea problemelor de compoziție. Merg pe plăcerea și bucuria lucrului.
- Creația dvs. merge pe un plan dinainte stabilit sau e vorba de spontaneitate 100%?
- Îmi vin multe idei, dar la un moment dat nu ies așa și, pentru a-mi crea o plăcere a lucrului, atunci nu mai respect planul și inovez, improvizez unele lucrări, le reîmprospătez. În cap ideile sunt bine stabilite, dar, când e vorba de pus în practică, e cu totul altceva.
- În lucrarea "Evoluție" mergeți pe ideea de creație ca evoluție sau de iubire ca evoluție?
- Aici m-am jucat cu compoziția, m-am lăsat pradă plăcerii decorativismului și am jonglat cu petele de culoare și cu formele care pe mine m-au trimis în zona carpetelor țărănești. Când eram mic, la țară, vedeam multe carpete lucrate de mână. Îmi plăceau.
- Spun unii critici că reprezentați pe pânză o filozofie rurală. Sunteți de acord?
- Da, pentru că totul începe și se întoarce acolo. Ăsta e ciclul, ce iese din pământ se întoarce în pământ.
- Dar dvs. sunteți acum departe de "pământ", la București.
- Da, sunt acolo pentru că vreau sa strâng bani să îmi fac o casă la Cogealac, unde să lucrez atunci când obosesc, ca un loc de refugiu. Îmi doresc un atelier acolo, unde să-mi aduc prieteni și oameni de cultură, să creeze acolo. Nu mă refer doar la pictori, ci și la scriitori, muzicieni. Aș vrea să fie un mic centru artistic, unde oamenii să lucreze în legea lor. Vreau să fac acest lucru pentru mine, nu ca să epatez. Poate mă sprijină și primăria cu un spațiu unde să pot depozita și expune lucrările donate de artiști, să fac un muzeu acolo. Nu vreau ca lucrările acelea să îmi rămână mie, ci să poată fi văzute, și să înceapă, încet-încet, să prindă gustul artei și copiii și elevii din Cogealac. Este un fel de pionierat, iar faptul că doresc ca acest muzeu să fie într-un loc în care nu se întâmplă mare lucru mă încântă mai mult. Dacă eu sunt în București și lucrez și în Cogealac, atunci eu voi face ca locul să fie cunoscut prin prietenii mei din țară și din străinătate. Sunt optimist în sensul acesta.
- În București se vinde mai bine arta?
- În București se vinde arta.
- Cum vă influențează creația zona în care locuiți?
- În ultimul timp am mers pe grafică, tuș și pensulă. În expozițiile precedente m-am referit mai mult la zona citadină, din București, dar acum o să-mi revin în forță pentru că lucrez mai mult cu imaginația decât cu rațiunea imaginativă. Am încercat să dezbat problemele de mediu, poluarea din aer și celelalte poluări - alimentară de exemplu. Am încercat să fac pe moralistul și să iau atitudine în zona asta, dar sigur că sunt încântat să lucrez în zona mea (Cogealac) care e mult mai animată și mai spectaculoasă și care mă încântă mai mult. Sigur,
se poate îmbina ceva, dar e foarte stresant. În București sunt frec-vente stările de depresie. Ambele locuri mă inspiră, doar că în moduri diferite. Perioadele în care pictam la țară erau cu totul altfel, erau
mai firești, era o plăcere, o bucurie de a te juca cu forma, culoarea, linia, tot felul de rezolvări compoziționale. Mă simțeam cumva
mai liber, dar poate că atunci eram și mai tânăr, acum deja am mai multe pretenții de la mine și poate din cauza asta, vrând să fiu mai bun și să intru în alte zone, uneori obosesc.
- De unde sensibilitatea aceasta extremă pentru desen?
- Pictez pentru că asta îmi place cel mai mult și, chit că nu ies așa de mulți bani, plăcerea nu mi-o poate lua nimeni, mă simt foarte liber. Îmi dă un soi de libertate și trec mai ușor peste clipele grele… nu aș putea să spun că e sută la sută terapie, dar ceva pe acolo există.
- Vi se întâmplă să comparați lucrările realizate în momente de suferință și pe cele lucrate când sunteți bine dispus?
- Da. Mi s-a întâmplat, dar am capacitatea ca atunci când lucrez să pun perdea la probleme. Dar sigur că au ieșit niște lucrări foarte bune în momentele de suferință.
- Mai bune decât cele realizate atunci când sunteți fericit?
- N-aș putea spune. Sunt altfel. Mai concentrate, mai expresive. Celelalte lucrări, realizate cu stări de relaxare și de bună-dispoziție, ies mai poetice. Depinde de stare, poți să fii îndrăgostit, să suferi după o iubire pierdută, o despărțire, sunt stările umane pe care sper să reușesc să le fructific atunci când le am și să le studiez atunci, să mă psihanalizez. Sunt curios să mă cunosc pe mine. E și asta o formă de auto-cunoaștere, prin artă.
- De care lucrare vă simțiți cel mai atașat?
- Mă simt atașat de toate, că sunt ca și copiii mei, dar nu aș putea spune de care anume… pentru perioada aceea, când le-am făcut, sunt OK, dar acum eu sunt altfel, sunt altul și atunci sunt mai dur. Sigur că apreciez prospețimea și spontaneitatea cu care lucram, dar acum am alte idei. Cred că sunt atașat de următoarea lucrare, cea care se va naște, nu cea care s-a născut. Tocmai de aceea pictez din curiozitate, să văd ce o să iasă. Sigur că o să-mi experimentez mai mult gândurile și o sa fiu mai liber în a le aplica, fără să stau să le rumeg, deoarece, dacă clocesc prea mult, se împut și se strică.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7578 secunde