Armenii se pregătesc de tradiționalul pelerinaj la Mănăstirea Hagigadar

Duminică dimineața, înaintea tradiționalei slujbe, la Biserica Armenească se făceau ultimele pregătiri pentru pelerinajul de la Hagigadar. Din spatele ușilor închise străbăteau acordurile cântecelor tradiționale, imnuri dedicate sărbătorii "Adormirii Maicii Domnului". "Acum se repetă «Bucură-te, Sfântă Biserică!»", ne-a spus părintele protoereu Magdalian Avedis. "Este imnul pe care credincioșii armeni îl intonează în timp ce urcă dealul către mănăstirea Hagigadar și în momentul în care Șeful Eparhiei Armene intră în biserică".
Anul acesta, aproximativ 30 de credincioși armeni din Constanța, însoțiți de părintele protoereu Magdalian Avedis, merg în tradiționalul pelerinaj organizat, de altfel, anual, cu ocazia sărbătorii "Adormirea Maicii Domnului", la singura mănăstire armenească din România.
Hagigadar sau "îndeplinătoarea de dorințe", în traducere liberă din limba armeană, se află la trei kilometri de Suceava, în satul Bulai, comuna Moara. Lăcașul a fost ridicat în anul 1512, de către doi frați armeni, negustori. Astăzi, biserica se deschide doar joia și vinerea, câte o oră. A rămas, în ciuda tuturor nenorocirilor care s-au abătut asupra ei, un element definitoriu pentru comunitatea de armeni din România și locul unde dorințele pot deveni realitate. Totul cu credință, însă.
Legenda spune că orice dorință pe care orice credincios și-o pune la Hagigadar se va îndeplini. Legenda dăinuie și astăzi, iar nu puțini sunt cei care urcă în genunchi dealul Bulai, pe care se află biserica mănăstirii, și dau ocol de trei ori, tot în genunchi, la biserică. La fiecare dintre cele patru colțuri ale lăcașului, tot obiceiul spune că trebuie să te oprești și să te rogi.
Biserica are hramul Maicii Domnului, iar lăcașul este astăzi loc de pelerinaj pentru români și armeni deopotrivă. Așa a fost, de fapt, dintot-deauna. Mai cu seamă în cinstea sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 August), la Hagigadar se strâng, de peste 100 de ani, alături de armeni veniți din toate colțurile lumii și credincioși români. Indiferent de ziua în care pică sărbătoarea, slujba se oficiază în cea mai apropiată zi de duminică. Așa se cade, conform tradiției.
Și anul acesta, ritualul se va relua și sute de armeni din România, dar și din diaspora, și alături de ei români, deopotrivă, vor poposi pentru câteva zile pe dealul de la marginea Sucevei.