Albinele pot rezolva probleme simple de matematică

Studiul, condus de oameni de știință de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, a implicat dresarea individuală a unor exemplare de albine într-un labirint în forma ''Y'' unde acestea întâlneau între una și cinci tipuri de forme, precum pătrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie în albastru, fie în galben, potrivit Agerpres.

Pentru a găsi soluția corectă și a ajunge la recompensă, albinele trebuiau să adauge o cifră în cazul în care formele întâlnite erau albastre, iar în cazul culorii galbene, insectele trebuiau să extragă o cifră.

Alegerea trebuia făcută prin pătrunderea în tunelul corespunzător, iar la final albinele primeau fie o recompensă, sub forma unei băuturi îndulcite, fie o ''pedeapsă'', respectiv o soluție amară.

Albinele au făcut inițial aceste alegeri la întâmplare, însă după circa o sută de încercări, care au durat în total până la șapte ore, ele au ''spart'' codul și au aflat astfel că nuanța albastră însemna ''plus unu'', iar cea galbenă era echivalentă cu ''minus unu''.

Rata de succes a celor paisprezece albine participante la studiu a fost de până la 75%.

''Descoperirea noastră sugerează că abilitățile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai răspândite în natură în rândul viețuitoarelor non-umane decât s-a crezut anterior'', a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.

Cercetări anterioare au demonstrat că primatele, păsările, copiii mici și chiar păianjenii pot realiza calcule simple de adunare și scădere, iar în prezent albinele se alătură acestui grup performant.

Rezolvarea problemelor de matematică necesită două niveluri de abilități cognitive sofisticate, primul fiind acela de a ține cont de regulile de adunare și scădere utilizând memoria pe termen lung, iar al doilea de a manipula mental în același timp un anumit set de numere cu ajutorul memoriei pe termen scurt.

Recunoașterea faptului că albinele pot realiza aceste operațiuni cu ajutorul creierului lor de dimensiuni foarte mici și relativ simplu ar putea avea implicații mult mai profunde. ''Dacă matematica nu necesită un creier masiv, ar putea exista noi modalități prin care să încorporăm interacțiunile dintre regulile pe termen lung și memoria funcțională în modele dedicate îmbunătățirii învățării rapide a problemelor noi de către AI", a explicat Dyer referindu-se la sistemele de inteligență artificială.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Science Advances.