ALERTĂ ALIMENTARĂ! GOGOȘI CU AROMĂ DE ANTIGEL, PE PIAȚĂ

Peste 28 de aditivi alimentari au fost descoperiți în gogoșile analizate. Și mai grav este că o gogoașă poate conține până la cinci lingurițe de zahăr! Specialiștii susțin că o astfel de gogoașă consumată zilnic timp de 30 de zile modifică greutatea corporală cu 1,5 kg, dar ne poate afecta și sănătatea din cauza chimicalelor folosite în loc de ingrediente.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 20 tipuri de gogoși, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate următoarele tipuri de gogoși: gogoși cu umplutură de ciocolată, gogoși cu vanilie, gogoși cu caramel, gogoși cu umplutură de fructe, gogoși cu glazură de ciocolată, gogoși cu biscuiți Oreo, gogoși cu umplutură de zmeură, gogoși cu zahăr, gogoși cu gem de fructe, gogoși cu aromă de vișine, gogoși simple, gogoși cu aromă de vanilie, gogoși cu glazură de cacao, gogoși cu cremă de vișine, gogoși cu cremă de căpșuni, gogoși cu scorțișoară, gogoși cu glazură de ciocolată albă, gogoși cu ciocolată și alune, gogoși cu umplutură de gem de caise și gogoși berlineze. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Cu acest prilej, au fost identificați numeroși aditivi alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung. Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de gogoși analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de secară, făină de fasole, soia, uleiuri și grăsimi vegetale (palmier, shea, cocos, rapiță, floarea soarelui), apă, zahăr, dextroză, sirop de glucoză, fructoză, lactoză, cazeinat, enzime, drojdie, sare, lapte praf degresat, zer praf, gelifiant, pectină, ouă lichide pasteurizate, praf de albuș de ou, oțet din vin, amidon din grâu, amidon de porumb, carmin, roșu sfeclă, carbonat de calciu, dioxid de titan, sorbat de potasiu, acid ascorbic, palmitat de ascorbil, tocoferol, lecitină, acid citric, gumă guar, gumă xantan, difosfați, trifosfați, carbonați de sodiu, dioxid de siliciu, carboximetilceluloza, mono și digliceride ale acizilor grași, esteri glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizii grași, stearoil-2-lactilat de sodiu, ceară de albine, shellac, L-cisteina, propilen glicol, extract de paprika, luteină, carbonați de amoniu, carbonați de potasiu, arome de lapte, aromă de caise și aromă de vișine.

Cu privire la ingredientele de mai sus, experții APC au formulat următoarele concluzii:

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roșu strălucitor care se obține dintr-o specie de insecte numită coșenilă. Carminul nu este recomandat în alimentația copiilor pentru că poate produce hiperactivitate și deficiențe de concentrare. Poate produce astm, alergii și rinite. 

E 171 – dioxid de titan este un colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și a sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E 202 – sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii și mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E 412 – gumă de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.

E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.

E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare și care poate produce iritații la nivelul pielii.

E 920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producția mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.

E 1520 – propilen glicol se utilizează ca antigel în radiatoarele motoarelor și se extrage din țiței. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic și cardiotoxic. În contact cu pielea produce dermatite.

În ce privește conținutul de grăsimi trans din acest tip de produs și impactul acestora asupra organismului, majoritatea studiilor realizate și date publicității de specialiști au demonstrat că grăsimile trans sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulațiilor, depresie, modificări comportamentale. De asemenea, aceste grăsimi determină creșterea colesterolului "rău" și induce scăderea colesterolului "bun" cu efecte teratogene și cancerigene din cauza folosirii lor mai ales la prăjit.

Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creștere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiovasculare, cu o creștere de 34% a riscului general de deces și cu o creștere cu 21% a riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, se precizează într-un studiu publicat în prestigiosul British Medical Journal.

Grăsimile trans nesaturate, cunoscute și sub numele de "grăsimi trans", precum uleiurile hidrogenate au mai multe calități și proprietăți industriale anume, acelea că asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate. 

Cu toate că nu este popularizată informația pe cât ar fi necesar, există un larg consens științific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de AGTN (acizi grași trans-nesaturați). Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În anul 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.

"Acest produs fabricat din aluat congelat nu are nimic în comun cu cel tradițional realizat din aluat plămădit în aceeași zi. Rețeta gogoșilor tradiționale conține făină, lapte/apă, gălbenuș de ouă, ulei de floarea soarelui, zahăr, drojdie și sare. Din păcate, gogoșile comercializate în supermarketuri constituie gustarea sau micul dejun al multor adulți, însă, puțini dintre aceștia cunosc faptul că aceste gogoși au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți, coloranți, acidifianți, emulsifianți și arome sintetice. Gogoșile sunt produse hipercalorice, cu un conținut ridicat de grăsimi trans și zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă să facă parte din alimentația femeilor însărcinate și a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale și sindrom metabolic.", a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.