Cum dobândesc ardelenii cultură generală

Zice că ardeleanul coboară pe Feleac spre Cluj, cu căruța, cu nevasta și copilul. Ajungând în dreptul Teatrului, copilul întreabă:

- Tata, da’ casa asta mare cu doi căței pe ea ce o fi?

- Nu știu, dragu’ tatii.

Apoi, în Piața Unirii:

- Tata, da’ omu ăsta pe cal, cine-o fi?

- Nu știu, dragu’ tatii.

În fine, lângă Parcul Mare:

- Tata, da’ la balta asta mică oare cum i-a zice?

- Nu știu, dragu’ tatii.

Femeia, agasată de insistențele copilului, intervine:

- Da’ mai lasă-l în pace pe tatăl tău, mă copile, nu vezi că-i trudit?!

La care țăranul răspunde cu bonomie ardelenească:

- Lasă-l, femeie, pe copil să întrebe, că numa’ așa învață!